Nicoleta Bîrcă, pneumolog: Coronavirusul a devenit mai agresiv, probabil a suferit mutații. Pacienții vin cu forme mai severe ale bolii
Medicii care tratează de cinci luni pacienții infectați cu noul coronavirus descoperă noi efecte pe care le produce infecția în organism. S-au înmulțit cazurile cu afectare pulmonară, iar virsulul este mai agresiv, spune șefa secției de Pneumologie a Spitalului Județean din Buzău.
Nicoleta Bîrcă, medicul pneumolog: Virusul este mai agresiv. Asta am observat noi, medicii care tratăm pacienții COVID. În ultima perioadă cazurile au devenit din ce în ce mai severe.
Dacă inițial am avut primul val de pacienți asimptomatici sau cu forme ușoare, din ce în ce cazurile au devenit mai severe, din ce în ce mai des cu afecțiuni pulmonare, deci problema este foarte serioasă.
Am avut pacienți care s-au prezentat la debut cu accident vascular cerebral și ulterior am descoperit că de fapt aveau infecție SARS CoV-2. Am stabilit diagnosticul pe bază de tomograf computer, deci aveau și leziuni pulmonare și test COVID pozitiv. Este clar că debutul a fost un AVC, dar acesta a fost cauzat de coronavirus.
De asemenea, sunt leziuni hepatice pe care le-am întâlnit inclusiv la pacienți cu forme ușoare.
Nu putem să ne culcăm pe o ureche - să spun așa – că vom face o formă ușoară, pentru că nu avem de unde să știm. Practic, virusul atacă toate organele și sunt din ce în ce mai puțini cu forme ușoare. Nu avem de unde să știm ce formă vom face. Din păcate nu are legătură cu comorbiditățile pacienților. Am avut pacienți tineri, fără niciun fel de altă problemă de sănătate și care la un moment dat, undeva între zilele 5 și 10 au avut o evoluție proastă, au necesitat oxigen sau chiar transfer în terapie intensivă.
La nivel pulmonar apar niște zone de inflație, ca urmare a luptei organismului de învinge acest virus. Aceste zone de inflamație, din ce în ce mai mari practic împiedică schimbul gazos, deci oxigenul nu mai pătrunde în alveolele pulmonare, dioxidul de carbon nu mai este eliminat așa cum trebuie și pacientul resimte acea nevoie de aer, lipsă de aer, dispnee, cum o numim noi în limbaj medical, care poate fi mai mult sau mai puțin gravă.
Această lipsă de aer, de cele mai multe ori îi aduce la camera de gardă, necesitând oxigeno-terapie, sau, mai grav, ajung la Terapie Intensivă intubați. Cam asta ar fi la nivel pulmonar. Pe lângă asta se pot produce diferite infecții bacteriene, dezvoltând pneumonii bacteriene și așa mai departe. Deci este o boală serioasă.
Problemele pulmonare apar și la asimptomatici, iar după câteva zile, atunci când apar simptomele, e posibil să fie prea târziu.
Și în analizele sanguine ale pacienților asimptomatici regăseam modificări. Chiar și la nivel hepatic, renal, fără ca pacientul să prezinte simptome.
Este de preferat, chiar dacă este asimptomatic, pacientul să se prezinte la medic, să accepte evaluarea, pentru că nu se știe cum va fi evoluția ulterioară. Nu ține de vârstă sau de alte afecțiuni.
Tratamentul trebuie să fie complex, trebuie să fii cu ochii pe pacient în fiecare secundă. Este foarte greu. Un pacient poate vira foarte ușor de la un pacient cu formă ușoară a bolii, la un pacient cu o formă medie, severă.
Editor web: Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
