Un sondaj dat publicității zilele trecute arăta că doi români din trei îl regretă pe Ceaușescu și cred că acesta a fost un lider bun. „E incredibil cum acest popor nu învaţă nimic din lecţiile trecutului. Datele sondajului arată că foarte mulţi români n-au înţeles nimic”, este de părere Theodor Paleologu într-un interviu publicat de News.ro
„Sondajul ăsta, dacă e real, e un moment de la care ne putem spune că suntem pierduţi! Dacă atât de mulţi oameni adoră un dobitoc paranoic cum era Ceauşescu, dacă consideră că ăsta este modelul de leadership, atunci chiar suntem pierduţi! Adică societatea asta nu mai are vreo şansă. Asta, dacă sondajul e real.”, este de părere profesorul Paleologu.
Theodor Paleologu a calificat acea perioadă drept „una dintre cele mai sinistre din istoria acestei ţări”
„Nu mai contează ce fac ruşii cu războiul hibrid”
„Deci, dacă într-adevăr atât de mulţi români îl plebiscitează pe Ceauşescu, suntem pierduţi! Adică societatea asta e pierdută. Nu mai contează ce fac ruşii cu războiul hibrid, nu ăsta e factorul determinant. Da, ruşii vor profita de prostia noastră, iar occidentalii vor zice: „Dacă asta vreţi, duceţi-vă dracului de aici!“.”, și-a continuat ideea Paleologu care spune că, dincolo de faptul că, probabil, mulți nu au înțeles mesajul este foarte grav că atât de mulți români vor, de fapt dictatură. „Nu vor bunăstare, ci vor egalitate în sărăcie”.
Președintele Fundației Paleologu spune că în ultima vreme există o o propagandă foarte insidioasă în favoarea regimului Ceauşescu, o foarte intensă campanie sistematică de glorificare a acestuia. Problema cea mai mare, spune eseistul, este că mulți români par dispuși să renunțe la democrație.
Presiunea din interiorul societății românești
Paleologu acuză o presiune nevăzută din interiorul societății românești. “În interior a existat dintotdeauna o foarte puternică rezistenţă. Să nu uităm ce a făcut Iliescu, cum a fost FSN-ul în anii ’90. Iliescu a fost ţinut, practic, la putere de aceiaşi oameni, de cei care nu voiau sub nicio formă o democraţie liberală de tip occidental. După aia s-a orientat Iliescu, după căderea Uniunii Sovietice, în 2000-2004 a fost chiar acceptabil… Mă rog, dacă e să comparăm cu primul lui mandat. Dar întotdeauna a existat acest filon! O parte din ce-or fi, securişti, foşti comunişti sau oameni care asta gândesc, unii au fost, ca să zic aşa, mainstream, pentru că în partidele obişnuite, şi în special în PSD, a existat întotdeauna o tendinţă foarte puternică de acest gen, reprezentată de oameni ca Ponta, Dragnea şi alţii ca ei. Dar există, oarecum, şi cealaltă categorie care nu era mainstream, adică PRM-ul. În partidul lui Vadim Tudor era plin de securişti! Adică sunt două filoane diferite ale aceluiaşi rău. Pe de o parte, în interiorul partidului de guvernământ – FSN, FDSN, PDSR, PSD – şi există, de asemenea, celălalt filon, oarecum opoziţionist, probabil supăraţi parţial pe ceilalţi, care e PRM…”
„Ambele filoane au existat întotdeauna. Deci, e un factor intern foarte puternic, dar care face jocul unei puteri străine”, concluzionează Paleologu.
„În general, dobitocul rămâne pe poziţii, chiar dacă râde toată lumea de el!”
Paleologu a încercat să explice și radicalizarea multora, la care rețelele sociale au contribuit din plin. “Văd din interacţiunea pe care o am cu unii oameni pe Facebook. Unii, chiar dacă sunt vehemenţi, la un moment dat dau semne că şi-ar pune nişte întrebări. Nu ştii ce se întâmplă, până la urmă, dar sunt receptivi, cel puţin parţial, la unele argumente. Sau dau înapoi. Sau recunosc că n-au ştiut sau că s-au grăbit, că nu s-au informat. Există şi cazurile astea, dar nu sunt foarte dese. În general, dobitocul rămâne pe poziţii, chiar dacă râde toată lumea de el! Recent am avut o interacţiune cu un specimen de tipul ăsta. Ceilalţi care comentau pe pagina lui îi dădeau feedback, ca să spun aşa, şi el o ţinea langa, pentru că există tipul ăsta de dobitoc foarte rigid, care nu-şi schimbă punctul de vedere sub nicio formă, chiar dacă se ridiculizează în mod evident. Sigur că eu am interacţionat cu foarte multă lume, inclusiv cu mulţi de genul ăsta. Şi pe unii poţi să-i faci să reflecteze, cu alţii îţi dai seama că e imposibil. Dar îi poţi transforma într-o lecţie pentru ceilalţi.”, a mai spus el.
Editor : Sebastian Eduard
