Analiză „Orban cel roșu” sau vizionar? Criza din Ceuta reaprinde dezbaterea despre rolul premierului spaniol Pedro Sanchez în UE
Criza migrației din Ceuta a readus în prim-plan o întrebare care circulă tot mai des la Bruxelles: devine Pedro Sanchez „Orban cel rosu” al Europei sau este doar liderul care merge împotriva curentului dominant din UE? Disputele Madridului cu partenerii europeni pe teme precum migrația, apărarea, China și politica externă alimentează percepția că Spania este din ce în ce mai izolată, deși susținătorii premierului spun că țara joacă rolul unei contraponderi esențiale într-o Europă orientată tot mai mult spre dreapta, arată, într-o analiză, Euronews.
Indignarea europeană provocată de criza din Ceuta s-a mai estompat la nivel oficial, dar episodul a redeschis la Bruxelles o dezbatere mai amplă: este Pedro Sanchez pe cale să devină ceea ce europarlamentarul danez Henrik Dahl a numit „Orbanul roșu” al Europei, un lider de stânga tot mai izolat de curentul principal al Uniunii Europene?
Eticheta este contestată, însă criza din Ceuta a devenit, pentru mulți analiști, cel mai clar semn de până acum al distanței tot mai mari dintre Madrid și o mare parte dintre partenerii săi europeni.
De ce este comparat Sanchez cu Orban
Henrik Dahl, membru al Partidului Popular European, susține că asemănarea nu ține de ideologie, ci de modul în care liderul spaniol este perceput la Bruxelles.
„La fel ca Orban, el este perceput ca un perturbator. Sanchez nu este pe aceeași lungime de undă cu aproape toți ceilalți și este văzut ca un profitor și ca fiind neglijent în privința problemelor de securitate”, a declarat Dahl.
Spre deosebire de Viktor Orban, care a blocat în repetate rânduri sancțiuni, pachete de sprijin pentru Ucraina și alte decizii europene, Sanchez nu a folosit constant dreptul de veto. Totuși, mai multe poziții ale guvernului spaniol îl plasează adesea în afara consensului european.
China, NATO și migrația, principalele puncte de ruptură
Unul dintre cele mai sensibile dosare este relația cu Beijingul. Spania a cerut anterior Bruxelles-ului să reanalizeze tarifele impuse automobilelor electrice chineze, iar vizita regelui Felipe al VI-lea la Beijing, prima din ultimii 18 ani, a fost privită cu reticență în unele capitale europene.
„În privința Chinei, are o viziune complet diferită față de aproape toți ceilalți. Este perceput ca cineva care nu înțelege că Beijingul transformă globalizarea într-o armă”, a afirmat Dahl.
Un alt punct de conflict este apărarea. Spania este singurul stat membru care nu a acceptat noul obiectiv NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare. Madridul estimează pentru 2026 cheltuieli de aproximativ 2% din PIB, nivel comparabil cu alte state europene, dar insuficient din perspectiva noilor ținte stabilite de Alianță.
Cel mai mare motiv de tensiune rămâne însă politica de migrație. La sfârșitul săptămânii trecute, aproximativ 72.000 de persoane din Maroc au traversat granița către exclava spaniolă Ceuta, într-un episod care a provocat îngrijorare la nivel european.
Recenta măsură de regularizare a unui număr mare de migranți aflați în situație neregulamentară a fost criticată de mai multe guverne europene, care susțin că astfel de politici pot crea un efect de atracție.
Ceuta și scrisoarea semnată de 22 de lideri europeni
Sâmbătă, 22 dintre cei 27 de șefi de stat și de guvern ai UE au trimis o scrisoare comună președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa, exprimându-și „îngrijorarea profundă” față de incidentul din Ceuta și față de politicile de migrație ale guvernului Sánchez.
Semnatarii au cerut coordonarea acțiunilor împotriva migrației ilegale, consolidarea frontierelor externe și evitarea politicilor care pot funcționa ca factori de atracție, inclusiv regularizarea unui număr mare de migranți fără acte.
Pentru Dahl, faptul că 22 de lideri au semnat documentul arată că nemulțumirea față de Madrid nu reprezintă o poziție marginală, ci una majoritară în cadrul Consiliului European.
„O palmă peste față” pentru Madrid
Economista spaniolă Alicia García-Herrero, care este și consilier al guvernului de la Madrid, consideră că izolarea este deja o realitate.
„Cred că Sánchez se simte izolat de multă vreme”, a spus ea, adăugând că rapiditatea cu care a fost redactată și semnată scrisoarea de cei 22 de lideri arată că existau frustrări acumulate și pe alte dosare europene. „Această scrisoare a fost ca o palmă peste față pentru el”, a afirmat Garcia-Herrero.
Ea avertizează că tensiunile s-ar putea vedea și la summitul Consiliului European din octombrie, unde migrația va fi tema centrală.
Susținătorii premierului resping însă categoric comparația cu Orban și ideea că Spania ar fi marginalizată.
Vicepreședintele Parlamentului European, Javi Lopez, europarlamentar din grupul Socialiștilor și Democraților, consideră comparația „absurdă” și spune că Spania reprezintă una dintre principalele forțe de echilibru într-o Europă orientată tot mai mult spre dreapta.
„Suntem o componentă importantă pentru asigurarea și garantarea echilibrului politic de la Bruxelles. Fără noi, ar însemna un colaps al instituțiilor europene”, a declarat Lopez.
El susține că Sanchez rămâne unul dintre cei mai influenți lideri ai stângii europene și că Madridul a fost adesea printre primele capitale care au adoptat poziții ferme privind războiul din Gaza, politica SUA în Orientul Mijlociu sau reprimarea protestelor din Iran.
Potrivit lui Lopez, multe dintre aceste poziții, inițial contestate, au început ulterior să câștige sprijin în interiorul Uniunii Europene.
Dezbaterea rămâne deschisă. Pentru criticii lui Sanchez, Ceuta confirmă faptul că Spania se îndepărtează de consensul european în materie de securitate, migrație și apărare. Pentru susținătorii săi, Madridul nu este izolat, ci doar primul care promovează politici ce ar putea deveni ulterior majoritare la nivel european.
Poate tocmai de aceea premierul spaniol a rezumat, în luna martie, la un miting al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol din Soria, modul în care își vede poziția în Europa: „Nu suntem singuri. Suntem primii.”
Editor : C.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
