Musulmanii divorțează pe Facebook sau WhatsApp

„Talaq! Talaq! Talaq!” – este suficient ca un bărbat musulman căsătorit din India să pronunțe de trei ori acest cuvânt, care înseamnă ”te repudiez”, ca să obțină un divorț instant de soția sa. Însă această situație nereglementată juridic ar putea, în curând, să fie declarată neconstituțională.

În luna februarie, o soție musulmană, Shayara Bano, părăsită de soț prin această „incantație” patriarhală, a trimits o petiție furioasă Curții Supreme din India, cerând interzicerea divorțului prin repudiere.

Shayara le atrăgea atenția judecătorilor că această practică le permite bărbaților musulmani să trateze femeile ca pe o „proprietate” care poate fi „înstrăinată”, relatează BBC într-un material amplu despre „triplul-talaq”.

Musulmanii sunt cea mai numeroasă comunitate minoritară din India, cu o populație de 155 de milioane. Mariajele și divorțurile lor sunt bazate pe legea personală musulmană, având rădăcini în Sharia. Realitatea, însă, bate proiecția culturală. În ce sens? Chiar dacă este practicat de decenii, divorțul prin repudiere nu are nici un fundament juridic reglementat prin Sharia și nici un corespondent religios în Coran. Altfel spus, triplul-talaq pare a fi exclusiv o aberație propagată doar dintr-un reflex abuziv al tradiției profane pe linie bărbătească.

Specialiștii în Islam spun că în Coran se precizeaă negru pe alb cum ar trebui să decurgă un divorț: divorțul trebuie să se întindă pe o durată de trei luni, ceea ce permite cuplului un timp de reflecție și reconciliere.

Activitștii pentru drepturile femeilor susțin că majoritatea țărilor islamice, inclusiv Pakistan și Bangladesh, au interzis triplul-talaq.

De ani de zile, femeile din India cer în zadar încetarea prin lege a acestei practici. În prezent, pe fondul erei digitale, situația s-a agravat, mai ales în cinism. De multe ori, divroțurile-fulger nu se mai petrec nici măcar prin viu grai, ci prin SMS-uri ori prin mesaje lăsate pe WhatsApp sau Facebook.

„Începând cu anul 2007, am întâlnit mii de cazuri de triplu-talaq care au lăsat în urmă femei abandonate și condamnate al sărăcie”, spune activista Zakia Soman, fondatoarea mișcării feministe BMMA.

În octombrie 2016, BMMA a trimis o scrisoare deschisă premierului indian Narendra Mod, cerând „reforme în legile privind poligamia și divorțul musulman”.

De asemenea, organizația a expediat și o petiție Curții Supreme, care, între timp, începuse să fie interesată de acțiunea petiționară a Shayarei Bano. Dar, până la proba contrarie, mai e mult până departe.