Analiză UE și India au închis negocierile pentru „mama tuturor acordurilor”. Ce prevede înțelegerea și ce înseamnă pentru România
Uniunea Europeană și India au anunțat pe 27 ianuarie că au închis negocierile pentru un acord de liber schimb discutat aproape două decenii. Înțelegerea ar urma să reducă masiv tarifele vamale și să deschidă piața indiană, cea mai populată țară din lume, pentru companiile europene. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris acordul drept „mama tuturor acordurilor”, iar premierul indian Narendra Modi a spus că parteneriatul economic rezultat ar implica economii care cumulează aproximativ un sfert din PIB-ul global. Digi24.ro a discutat cu Alexandru Georgescu, expert în relații internaționale, și cu lect. univ. dr. Sergiu Delcea, de la Universitatea din București, despre miza acordului și ce ar putea însemna, concret, pentru România.
Un acord de liber schimb înseamnă, pe scurt, tarife mai mici sau eliminate la import și export și reguli care fac comerțul mai ușor.
„Este, practic, o formă de piață mai integrată, prin eliminarea sau reducerea tarifelor la import și export”, a explicat Sergiu Delcea.
În cazul UE-India, importanța acordului ține de deschiderea unei piețe foarte mari, dar tradițional protejate.
„India modernă a fost mereu axată pe protecționism și supra-reglementare birocratică, mai ales până în anii 1990”, spune Alexandru Georgescu. Tocmai de aceea, adaugă el, liberalizarea obținută de UE este „fenomenală raportat la tipicul Indiei”.
Ce prevede acordul
Potrivit informațiilor prezentate de Comisia Europeană, India va elimina sau reduce tarifele pentru aproximativ 96% din importurile din Uniunea Europeană, în timp ce UE va elimina tarifele pentru circa 90% din produsele importate din India.
Un capitol-cheie este industria auto, un sector tradițional puternic protejat de autoritățile indiene. Tarifele pentru autoturismele europene, care pot ajunge până la 110%, vor fi reduse treptat la 10%.
Acordul introduce și o cotă anuală de 250.000 de autoturisme care vor putea intra la acest tarif redus.
„Este o cotă de peste șapte ori mai mare decât cea acordată Marii Britanii și vorbim de 250.000 de mașini pe an, față de aproximativ 3.000 cât se importă în prezent”, a explicat Georgescu.
Tot în sectorul auto, acordul prevede eliminarea treptată a tarifelor pentru piesele auto, pe o perioadă de cinci ani. „Reducerea tarifelor la componente auto poate crea oportunități suplimentare pentru țări deja integrate în lanțurile de producție europene, inclusiv România”, spune acesta.
În agroalimentar, acordul prevede reduceri importante pentru vinurile europene: tarifele practicate de India, care ajung la 150%, vor scădea la 75% într-o primă etapă, urmând să ajungă ulterior la 20%.
De ce este numit „mama tuturor acordurilor”
Dimensiunea pieței este primul argument.
„India este cea mai populată țară din lume și, implicit, cea mai mare piață potențială”, spune lect. univ. dr. Sergiu Delcea, pentru Digi24.ro.
În opinia sa, acesta este și motivul pentru care acordul UE-India poate părea mai important decât cel semnat recent cu Mercosur.
„În cazul Mercosur, discuția publică s-a concentrat pe riscurile din agricultură. India, în schimb, nu înseamnă doar orez sau condimente, ci și sectoare industriale și de servicii care pot urca pe segmente medii sau chiar superioare ale lanțurilor de valoare”, a explicat acesta.
Alexandru Georgescu vede însă eticheta drept marketing politic: „A-l numi mama tuturor acordurilor este o formulă de comunicare. Un element-cheie lipsește: protecția investițiilor”.
Capitole importante, precum protecția investitorilor, serviciile financiare, produsele cu denumire de origine, participarea la licitații guvernamentale sau parteneriatele pentru start-up-uri, au fost mutate pe o agendă separată de dialog strategic UE-India până în 2030.
„UE ar avea oportunități enorme mai ales în serviciile financiare, dar acestea rămân deocamdată în afara acordului”, spune Georgescu.
Context geopolitic: SUA, tarife și graba de a închide acorduri
Acordul UE-India a fost finalizat într-un moment în care comerțul global este tot mai fragmentat. Potrivit Reuters, negocierile au fost accelerate de revenirea protecționismului american și de instabilitatea relațiilor comerciale dintre Statele Unite și partenerii lor.
Washingtonul a impus tarife ridicate asupra unor mărfuri din India, iar un acord comercial bilateral între SUA și India a eșuat anul trecut.
„Marketingul politic se leagă de momentul în care a fost semnat acordul, într-un context marcat de protecționismul american haotic”, explică Alexandru Georgescu, care vede aici un impuls pentru acorduri între terți, precum UE-India, UE-Mercosur sau, posibil, UE-Consiliul de Cooperare din Golf.
Sergiu Delcea plasează acordul într-un context economic mai larg. Uniunea Europeană funcționează pe un model de creștere bazat pe exporturi, dependent de accesul la piețe externe mari.
„Cu o piață uriașă precum India, este foarte important să existe un punct de desfacere pentru acest model”, explică el, în contextul inflației, crizelor energetice și tensiunilor geopolitice.
Ce are România de câștigat
Pentru România, cele mai clare oportunități apar în industria auto și în sectorul componentelor auto.
„Când se liberalizează comerțul, apar oportunități pentru mașini din segmentul de cost redus și mediu”, spune Georgescu, subliniind că acesta este exact segmentul în care România s-a consolidat în ultimii ani.
România ar putea beneficia și ca furnizor de componente auto. Georgescu a dat exemplul companiei Nemak, care a investit recent în România prin preluarea fabricilor de componente din aluminiu de la Pitești și Scornicești.
În agroalimentar, oportunitățile sunt mai degrabă pe zona premium. „Clasa de mijloc din India este încă redusă, dar crește rapid și are un apetit tot mai mare pentru produse europene de calitate”, spune Georgescu.
Pentru consumatori, lect. univ. dr. Sergiu Delcea indică efecte mai rapide.
India este un exportator important de medicamente generice, iar eliminarea tarifelor ar putea duce la prețuri mai mici. „În cazul medicamentelor, prețuri mai mici înseamnă vieți”, spune el. România ar putea importa mai ieftin și orez, condimente sau fructe de mare, produse care nu concurează direct cu producția locală.
Cât de pregătite sunt firmele românești pentru acest acord
Cei doi experți ajung la o concluzie comună: oportunitățile există, dar sunt greu de valorificat.
„Aș spune că firmele românești nu sunt pregătite”, a transmis Alexandru Georgescu, invocând aversiunea la risc, subcapitalizarea și lipsa de experiență pe piețe complexe precum India.
Sergiu Delcea are o abordare mai nuanțată. IMM-urile care rezistă competiției internaționale sunt, de regulă, solide, dar succesul depinde de sprijin instituțional, finanțare și de capacitatea statului de a folosi clauzele de protecție. „Totul depinde de cât de bine știm să punem în valoare aceste limite și clauze de salvgardare”, a explicat acesta.
Acordul aduce și riscuri. Georgescu a avertizat asupra presiunilor pe piața muncii, mai ales dacă mobilitatea forței de muncă este exploatată excesiv, cu posibile distorsiuni similare programului H-1B din SUA.
Delcea vede riscuri în industria auto, unde România se află într-un segment vulnerabil: nu produce high-end și nu este lider pe electric, exact zona în care India ar putea deveni competitivă. „Cât va reuși India să acapareze din piața europeană, deocamdată nu știm”, spune el.
Pe termen scurt, România poate beneficia aproape automat de creșterea comerțului UE-India. Pe termen lung însă, impactul depinde de strategia statului. „Se poate, da. Dar este probabil? Nu foarte”, spune Georgescu.
Dacă România reușește politici țintite pentru transfer tehnologic și creșterea valorii adăugate, poate câștiga. Dacă rămâne doar atractivă pentru capitalul străin, creșterea se va vedea mai ales în volume, nu și în valoarea care rămâne în economie, a avertizat lect. univ. dr. Sergiu Delcea, pentru Digi24.ro.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News