Guvernul vrea restructurarea companiilor de stat: Care sunt cei mai mari datornici și ce firme s-ar putea închide
Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a prezentat, într-o conferință de presă de la finalul ședinței de Guvern de joi, 16 aprilie, un raport pilot privind situația a 22 de companii de stat, document care conturează un tablou financiar negativ, cu datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde lei și pierderi nete de circa 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat. Analiza propune un pachet extins de măsuri de reformă, de la închideri și restructurări până la listări la bursă și vânzări de participații.
După ședința de Guvern, Oana Gheorghiu a afirmat: „Cu pierderile companiilor de stat am fi putut să construim 3-4 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.”
Aceasta a subliniat că situația este una sistemică, cu impact direct asupra bugetului public și a contribuabililor.
Peste 1.500 de companii de stat și pierderi structurale de miliarde
Potrivit viceprim-ministrului, România are peste 1.500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrând pierderi recurente și dezechilibre financiare.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Retrogradarea la junk ar putea împinge România în recesiune. Specialist: „Nu trebuie lăsată țara de izbeliște”
„Multe înregistrează pierderi istorice, de peste 14 miliarde lei”, a declarat aceasta, subliniind dimensiunea fenomenului la nivel național.
În acest context, raportul prezentat Guvernului reprezintă un „portofoliu pilot” care analizează în detaliu 22 de companii de stat.
Documentul arată că cele 22 de companii analizate cumulează datorii bugetare istorice de aproximativ 4,2 miliarde lei și pierderi nete agregate de circa 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat.
Oana Gheorghiu a caracterizat aceste sume drept „datorii istorice” și a afirmat: „Vorbim de găuri negre pentru economia României.”
Ea a mai precizat că aceste costuri reprezintă o „factură anuală” suportată de stat din cauza lipsei de reformă.
Companiile cu cele mai mari datorii și pierderi
Cele mai mari datorii sunt înregistrate de:
- CFR Marfă - 1,26 miliarde lei,
- CFR SA - 1,28 miliarde lei,
- Romaero - 556 milioane lei,
- CFR IRLU - 213 milioane lei.
La capitolul pierderi, raportul indică:
- CFR SA - 432 milioane lei,
- CFR Marfă - 329 milioane lei,
- TAROM - 186 milioane lei,
- Metrorex - 57 milioane lei (estimare 2025).
Opt companii propuse pentru închidere sau lichidare
Raportul identifică opt companii pentru care este recomandată ieșirea ordonată din portofoliul statului, inclusiv prin faliment sau lichidare.
Printre acestea se numără Petrotrans, CFR Marfă, CFR IRLU (faliment din martie 2025), SAAF (insolvență din 2024), SFT-CFR (faliment), SNCFR RA (blocaj legislativ), Electrocentrale Grup și Rofersped.
Referindu-se la Petrotrans, Oana Gheorghiu a declarat: „Petrotrans împlinește 19 ani de când o procedură este tergiversată. În tot acest timp s-au cheltuit bani. Singurii care au încasat bani sunt lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare.”
Aceasta a mai adăugat că în cazul companiei, statul continuă să suporte costuri generate de procese juridice și administrative prelungite.
Trei niveluri de urgență pentru reformă
Raportul împarte companiile analizate în trei niveluri de intervenție.
Primul nivel vizează decizii ireversibile până la finalul anului 2026 și include TAROM, CFR Marfă, Romaero și Avioane Craiova. Pentru CFR Marfă este propus falimentul până la 31 mai 2026, iar pentru Romaero este programat votul creditorilor în mai 2026.
Al doilea nivel include Metrorex, CFR S.A. și ELCEN, unde sunt necesare decizii structurale cu efecte în lanț. Al treilea nivel vizează companii legate de PNRR, precum MINVEST, REMIN și CNCIR.
Listări la bursă și privatizări parțiale
Raportul propune și valorificarea unor pachete de acțiuni, cu potențial estimat de 3-8 miliarde lei.
Cea mai importantă măsură este listarea CEC Bank, considerată principalul candidat pentru IPO (ofertă publică inițială).
Alte companii vizate sunt:
- Administrația Porturilor Maritime Constanța - 20%,
- Compania Națională Aeroporturi București - 20%,
- Salrom - până la 49%,
- Loteria Română,
- Imprimeria Națională,
- Poșta Română.
Oana Gheorghiu a precizat: „Lista este doar în explorare. Urmează să fie supusă unei analize de specialitate. Listarea este un instrument eficient pentru buna guvernanță.”
Tranzacții și impact bugetar
Raportul menționează că unele tranzacții prioritare ar putea aduce între 3 și 8 miliarde lei la buget, inclusiv prin vânzarea de pachete minoritare la Hidroelectrica și Romgaz, alături de listarea CEC Bank.
Documentul solicită aprobarea direcțiilor strategice prin memorandum, lansarea unui nou val de analize pentru restul companiilor în termen de 30 de zile și instituirea unui mecanism de monitorizare periodică.
De asemenea, este propus un proiect legislativ pentru eliminarea blocajelor privind falimentul regiilor autonome până la 30 aprilie 2026.
