DOCUMENT România are nevoie de peste 26 miliarde euro pentru infrastructura feroviară în următorii cinci ani
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a publicat vineri, 10 iulie, în transparență decizională, un proiect pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030. Documentul vine după strategia aplicată în perioada 2021-2025, ale cărei măsuri au fost puse în practică doar parțial, pe fondul constrângerilor politice, sociale, economice și financiare.
Strategia include o analiză a finanțării infrastructurii feroviare în perioada 2021-2025. Potrivit documentului, alocarea financiară pentru activitățile de mentenanță și reînnoire a fost de 49,46% din necesar, iar cea pentru lucrările de modernizare a fost de 43,47% din necesar.
Per total, gradul de asigurare a finanțării infrastructurii feroviare publice a fost de 45,76%.
„Deficitul de finanțare doar pentru activitățile de întreținere, reparații curente și reînnoire a fost de peste 12 miliarde de lei, care se înscrie în procesul de subfinanțare constantă a infrastructurii din ultimii 35 de ani”, arată nota de fundamentare a proiectului.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Retrogradarea la junk ar putea împinge România în recesiune. Specialist: „Nu trebuie lăsată țara de izbeliște”
Peste 72% din liniile curente și directe sunt scadente la reînnoire
Consecințele subfinanțării se văd în restanțele acumulate la reînnoirea elementelor infrastructurii feroviare și în evoluția restricțiilor de viteză.
Potrivit strategiei, scadențele la reînnoire ale liniilor curente și directe au crescut puternic în ultimele decenii. În 1990, acestea însumau 1.364 de kilometri, adică 10,10% din total. În 2010, ajunseseră la 5.596 de kilometri, respectiv 41,14% din total.
În 2025, liniile scadente la reînnoire au ajuns la 9.753 de kilometri, adică 72,56% din total.
Documentul arată că lungimea liniilor de cale ferată epuizate din punct de vedere tehnic aproape s-a dublat într-o perioadă de 15 ani și s-a cvadruplat în 20 de ani.
Traficul feroviar a scăzut, deși obiectivul era o creștere de 25%
Strategia arată și o deteriorare a poziției transportului feroviar pe piața internă.
În perioada analizată, transportul feroviar de călători a scăzut cu 2,45%, transportul de marfă cu 22,89%, iar transportul feroviar total cu 7,99%.
Scăderile vin în condițiile în care programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată urmărea o creștere a traficului feroviar cu 25%.
Te-ar putea interesa și Raport OCDE: România accelerează pe autostrăzi, dar „derapează” la întreținere și transport feroviar. Ce recomandă experții
Prioritate absolută: recuperarea deficitului de infrastructură
Noua strategie pentru perioada 2026-2030 este prezentată ca un element de continuitate față de strategia anterioară și urmărește finalizarea acțiunilor începute, revizuirea celor deja identificate și demararea măsurilor care nu au fost inițiate în exercițiul precedent.
Prioritatea absolută este, potrivit documentului, demararea programului de recuperare a deficitului de infrastructură feroviară prin reînnoirea acesteia.
Strategia acoperă toate domeniile relevante ale infrastructurii feroviare: mentenanță, exploatare, reînnoire, modernizare și dezvoltare.
Obiectivele strategice generale sunt recuperarea accelerată a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii, creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă și integrarea în spațiul feroviar unic european.
Pe lângă investiții, documentul include și măsuri politice și administrative, considerate necesare pentru revigorarea transportului feroviar și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România în domeniul transporturilor terestre.
Necesarul total de finanțare: peste 26 miliarde euro în cinci ani
Necesarul estimat de finanțare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 este de 26,34 miliarde euro, echivalentul a aproximativ 132,21 miliarde lei, potrivit datelor incluse în proiectul de strategie.
Cea mai mare sumă este prevăzută pentru proiectele de investiții eligibile pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile, unde necesarul este estimat la 10,83 miliarde euro, respectiv 54,59 miliarde lei.
Pe ani, cel mai mare necesar de finanțare este estimat pentru anul III al strategiei, cu 5,67 miliarde euro, respectiv 28 miliarde lei. Pentru ceilalți ani, necesarul variază între 4,82 miliarde euro și 5,38 miliarde euro anual.
Necesarul estimat de finanţare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 este următorul:
86% dintre călători nu ar recomanda călătoria cu trenul
Publicarea strategiei vine într-un context dificil pentru transportul feroviar de călători.
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat duminică, 12 iulie, că peste 1.000 de călători CFR au completat un formular prin care pot transmite direct problemele întâlnite în trenuri. Potrivit datelor comunicate de ministru, 65% dintre respondenți au spus că nu funcționează aerul condiționat, iar 29% au indicat curățenia din toalete și vagoane drept a doua cea mai mare problemă.
De asemenea, 86% dintre călători au spus că nu ar recomanda altcuiva călătoria pe care au făcut-o. Aproximativ 70% dintre respondenți au circulat cu trenuri InterRegio, unde aerul condiționat este standard obligatoriu.
Strategia completă, AICI.
