Analiză De ce au cumpărat românii mai mult carburant, deși prețurile au explodat
La prima vedere, cifrele privind piața carburanților din martie par să contrazică una dintre cele mai cunoscute reguli economice: atunci când prețurile cresc, consumul ar trebui să scadă. În România s-a întâmplat însă exact contrariul. Benzina și motorina s-au scumpit puternic într-un interval foarte scurt, însă volumele vândute au crescut semnificativ, în special în cazul motorinei, relevă o analiză a Asociației Energia Inteligență (AEI).
Departe de a reprezenta o anomalie, fenomenul arată modul în care consumatorii și companiile reacționează într-o perioadă marcată de incertitudine și de temeri privind noi scumpiri.
Martie a adus una dintre cele mai abrupte creșteri ale prețurilor la carburanți din ultimii ani. Prețul mediu al benzinei a urcat de la 7,97 lei pe litru în februarie la 8,97 lei pe litru în martie, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 12,5%.
În cazul motorinei, scumpirea a fost și mai puternică. Prețul mediu a crescut de la 8,20 lei pe litru la 9,81 lei pe litru într-o singură lună, echivalentul unui avans de aproape 20%.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, benzina era mai scumpă cu peste 24%, iar motorina cu aproape 30%.
În mod normal, asemenea creșteri ar trebui să descurajeze consumul. Datele arată însă că piața a reacționat diferit.
Consumul a crescut odată cu prețurile
Vânzările de benzină au crescut în martie la aproximativ 152.000 de tone, față de 140.300 de tone în februarie, ceea ce reprezintă un avans de 8,4%.
Creșterea a fost și mai spectaculoasă la motorină. Volumele livrate au urcat de la 386.200 de tone la 467.800 de tone, cu peste 21% într-o singură lună.
Raportat la martie 2025, consumul de benzină a fost mai mare cu peste 17%, iar cel de motorină cu aproximativ 6%.
Practic, piața a absorbit cantități suplimentare de carburanți exact în momentul în care prețurile au crescut cel mai puternic.
Românii și companiile s-au deplasat mai mult
O parte din explicație vine din evoluția activității economice și a mobilității.
Luna martie marchează în mod tradițional începutul unei perioade mai intense pentru transporturi, agricultură și construcții. Estimările privind parcursurile totale ale vehiculelor indică o creștere de aproximativ 8-10% față de februarie.
Această evoluție explică aproape integral majorarea consumului de benzină. Cu cât autoturismele circulă mai mult, cu atât cererea de carburant crește într-un ritm apropiat.
În cazul benzinei, legătura dintre kilometrii parcurși și consum este relativ clară.
În cazul motorinei, cifrele indică existența unor factori suplimentari.
Dacă traficul și activitatea economică au crescut cu aproximativ 9%, iar consumul de motorină a avansat cu peste 21%, rămâne un decalaj semnificativ care nu poate fi explicat doar prin utilizarea mai intensă a vehiculelor.
Calculat teoretic de către AEI, consumul de motorină ar fi trebuit să se situeze în jurul a 420.000-425.000 de tone dacă ar fi urmat exclusiv evoluția mobilității. În realitate, piața a absorbit aproape 468.000 de tone.
Diferența sugerează că o parte importantă din cerere a fost alimentată de cumpărări preventive și de acumularea de stocuri.
Teama de scumpiri poate stimula temporar consumul
Economia nu funcționează doar pe baza prețurilor actuale, ci și a așteptărilor privind evoluțiile viitoare.
Atunci când companiile și consumatorii cred că urmează noi scumpiri, mulți aleg să cumpere mai devreme și în cantități mai mari.
Transportatorii își alimentează rezervoarele înainte de eventuale majorări suplimentare. Firmele care dețin capacități proprii de stocare își măresc rezervele. Agricultorii își asigură necesarul pentru campaniile agricole, iar companiile din construcții încearcă să își securizeze costurile operaționale.
În astfel de situații, creșterea prețurilor poate avea un efect invers celui anticipat de teoria economică pe termen scurt: în loc să reducă cererea, o poate amplifica temporar.
Motorina rămâne combustibilul economiei reale
Spre deosebire de benzină, consumată în principal de populație, motorina este esențială pentru transportul de mărfuri, agricultură, construcții și industrie.
Aceste sectoare nu își pot reduce rapid activitatea doar pentru că prețul carburantului crește.
Un camion trebuie să își continue cursele indiferent de costul motorinei. Un fermier nu poate amâna lucrările agricole în așteptarea unor prețuri mai mici. La fel, un șantier aflat în derulare nu poate fi suspendat din cauza unei scumpiri temporare.
Din acest motiv, consumul de motorină este mult mai puțin sensibil la variațiile de preț pe termen scurt.
Ce transmit, de fapt, cifrele din martie
Datele din martienu indică o economie aflată în retragere, ci mai degrabă una care a continuat să funcționeze la un nivel ridicat de activitate, în ciuda costurilor mai mari.
O parte din creșterea consumului a fost generată de intensificarea traficului și de reluarea activităților sezoniere, în special în agricultură și construcții. O altă parte pare să provină din acumularea de stocuri și din achizițiile realizate anticipativ.
În acest context, martie nu reprezintă un paradox economic, ci o ilustrare a unui fenomen bine cunoscut: atunci când piața se așteaptă la noi scumpiri, companiile și consumatorii preferă să cumpere mai mult și mai repede.
Iar în cazul motorinei, acest comportament a fost suficient de puternic încât să compenseze și chiar să depășească efectul negativ pe care majorarea prețurilor l-ar fi avut, în mod normal, asupra cererii, concluzionează AEI.
Te-ar putea interesa și Scumpirea carburanților schimbă piața auto europeană. Cererea pentru mașini electrice crește semnificativ după războiul din Iran