Parchetul General contestă noua lege a salarizării. Procurorii susțin că modificările dorite prin proiect ating statutul magistratului
Ministerul Public a transmis Ministerului Justiţiei, pe 2 iunie, un punct de vedere referitor la proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Procurorii susțin că prevederile proiectului legislativ, care stă la baza completării legii salarizării, aduc grave atingeri statutului magistratului prin afectarea garanţiilor financiare asociate, o componentă esenţială în exercitarea independenţei sistemului judiciar.
„În documentul transmis se evidenţiază că proiectul conţine dispoziţii care, pe lângă faptul că diminuează drepturile salariale ale personalului care va fi încadrat după intrarea în vigoare a legii, afectează şi predictibilitatea veniturilor procurorilor în funcţie şi ale celorlalţi profesionişti de la nivelul parchetelor, creând, totodată, situaţii profund discriminatorii, care nu vor mai putea fi corectate, forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti urmând a fi anihilată.
Ministerul Public atrage atenţia că, în cazul unora dintre categoriile profesionale care îşi desfăşoară activitatea la nivelul parchetelor, vor fi incidente diminuări semnificative ale drepturilor salariale, fără o justificare obiectivă”, precizează Parchetul General.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Benzina continuă să fie mai scumpă decât motorina. România, pe locul 11 în UE la cele mai mici prețuri
Totodată, instituirea unei diferenţe salariale tranzitorii va genera situaţii profund discriminatorii în plan profesional.
„Procurorii şi ceilalţi profesionişti de la nivelul parchetelor care vor fi încadraţi, promovaţi sau cei care vor ocupa sau ocupă funcţii de conducere şi le expiră mandatele ori cei care vor îndeplini condiţiile pentru trecerea în altă treaptă de salarizare, după intrarea în vigoare a legii, vor fi remuneraţi conform noilor reglementări, fără a li se acorda diferenţa salarială tranzitorie, contrar jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la salarizarea în mod discriminatoriu a personalului din justiţie”, se arată în sesizarea înaintată.
Ce se dorește prin noua lege a salarizării
Conform proiectului de lege, calculul indemnizaţiei de încadrare/salariului de bază se realizează în raport de valoarea de referinţă şi coeficientul de salarizare prevăzut pentru fiecare funcţie în anexele legii, la care se adaugă sporul pentru condiţii de muncă, precum şi o diferenţă salarială tranzitorie.
Cea din urmă reprezintă o compensație financiară acordată angajaților din sectorul public al căror salariu ar urma să scadă din cauza noului act legislativ. Valoarea acesteia este diferenţa dintre drepturile salariale aflate în plată şi indemnizaţia de încadrare sau salariul de bază stabilite prin proiect.
Ce contestă procurorii
Prevederile care reglementează atât cuantumul valorii de referinţă, cât şi cel al sporului pentru condiţii de muncă nu prezintă garanţii împotriva arbitrariului, fiind afectată predictibilitatea veniturilor, susţin procurorii.
„În consecinţă, în perspectiva aplicării acestor dispoziţii legale, măsurile preconizate vor avea efect destabilizarea resurselor umane din multiple perspective, precum:
- diminuarea atractivităţii profesiei pentru absolvenţii de studii juridice,
- demotivarea personalului în funcţie de a ocupa funcţii de conducere, de a promova şi chiar de a rămâne în sistem.
Acest lucru se va petrece contrar unuia dintre dezideratele urmărite prin adoptarea proiectului de lege, respectiv:
- atragerea, motivarea şi menţinerea profesioniştilor în sistemul public prin susţinerea debutului în carieră,
- predictibilitate în evoluţia profesională şi încurajarea menţinerii în activitate a personalului performant şi cu experienţă.
De asemenea, în proiectul noii legi a salarizării se constată o discrepanţă ca dimensionare a salarizării specialiştilor IT în raport cu întreaga familie ocupaţională de funcţii bugetare, în care este inclus întregul aparat administrativ cu specific informatic”, transmite Parchetul General.
Mai mult, prin proiectul de lege apar discrepanțe în salarizarea agenţilor şi ofiţerilor de Poliţie judiciară. Astfel, agenţii ar urma să beneficieze de un salariu de bază cu mult mai mare decât cel aplicabil ofiţerilor, contrar ierarhiei funcţiilor.
„Funcţia cu grad inferior (agent de Poliţie judiciară) ar urma să fie salarizată într-un cuantum mai mult decât dublu faţă de funcţia cu grad superior (ofiţer de Poliţie judiciară)”, explică Parchetul General.
Ministerul Public avertizează că neluarea în considerare a obiecţiilor formulate și a modificărilor propuse va genera o lege care riscă să destabilizeze în mod grav şi iremediabil sistemul judiciar, cu consecinţe inclusiv asupra funcţionării statului de drept.
