Negocieri privind reducerile de cheltuieli în universități. Bolojan: Trebuie să facem economii, dar să lăsăm sistemul să se dezvolte
Premierul Ilie Bolojan a avut marți, 20 ianuarie, la Palatul Victoria, consultări cu Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR), pe tema construcției bugetului și a modului în care învățământul universitar poate contribui la reducerea cheltuielilor publice, într-un context economic marcat de presiunea deficitului bugetar.
Discuțiile au vizat proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, aflat în prezent în procedură de transparență decizională. Potrivit Guvernului, acest act normativ include prevederi care afectează inclusiv învățământul superior și cercetarea.
Executivul susține că măsurile propuse urmăresc continuarea reducerii cheltuielilor bugetare structurale, într-un moment în care România trebuie să diminueze deficitul bugetar.
„Propunerile incluse în acest proiect de lege au scopul de a continua reducerea cheltuielilor bugetare structurale, în acest context economic dificil”, a transmis Guvernul, după întâlnirea de la Palatul Victoria.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat însă că efortul de economisire trebuie echilibrat cu nevoia de dezvoltare a sistemului de educație.
„Sistemul de învățământ este coloana vertebrală pentru dezvoltarea țării. Trebuie să facem economii, dar să lăsăm ca acest domeniu important pentru România să se dezvolte în anii următori”, a declarat șeful Executivului.
Rectorii: reducerile trebuie adaptate la realitățile din universități
Reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor și-au exprimat disponibilitatea de a participa la efortul de reducere a cheltuielilor publice, arătând că universitățile au făcut deja ajustări semnificative în cursul anului 2025. Printre măsurile invocate se numără creșterea normei didactice, reducerea implicită a unui număr considerabil de posturi didactice, diminuarea tarifelor pentru plata cu ora și alte măsuri specifice fiecărei instituții.
În același timp, rectorii au cerut ca optimizarea cheltuielilor să nu fie aplicată uniform, ci „într-o manieră flexibilă și adaptată la realitățile din sistem, în conformitate cu principiile autonomiei universitare și a legislației în vigoare”, potrivit comunicatului Guvernului.
Rectorii au prezentat particularitățile de finanțare ale instituțiilor de învățământ superior și au argumentat necesitatea modificării propunerii legislative astfel încât reducerea cheltuielilor să fie redistribuită în funcție de specificul fiecărei universități.
Un rezultat concret al întâlnirii a fost decizia de a continua consultările prin constituirea unui grup de lucru la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, cu participarea reprezentanților Consiliului Național al Rectorilor. Acest grup va avea ca obiectiv pregătirea bugetului pentru anul 2026 și identificarea unor soluții care să îmbine disciplina bugetară cu nevoile de dezvoltare ale învățământului superior.
În cadrul discuțiilor a fost abordat și stadiul proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aflate în curs de implementare în universități, în contextul preocupărilor legate de continuitatea finanțării și respectarea calendarului de investiții.
Accent pe calitate, cercetare și corelarea cu piața muncii
Premierul Ilie Bolojan a mai arătat că, dincolo de reducerea cheltuielilor, Guvernul trebuie să analizeze și alte aspecte esențiale pentru sistemul universitar, precum creșterea calității învățământului, corelarea mai bună cu realitățile economice și dezvoltarea cercetării aplicate.
De asemenea, șeful Executivului a vorbit despre necesitatea introducerii unui sistem de trasabilitate care să permită urmărirea parcursului profesional al absolvenților, pentru a evalua în ce măsură domeniile de studiu sunt corelate cu cererea din piața muncii.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat reprezentanți ai conducerii Ministerului Educației și Cercetării, ai Consiliului Național al Rectorilor și rectori ai unor universități importante din țară, inclusiv Universitatea din București, ASE București, Politehnica București, universități medicale, tehnice și de arte.
