„Pacienții nu se îmbolnăvesc după buget.” CNAS: Internările limitate în spitale, efect temporar al întârzierii bugetului
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) susține că limitarea internărilor în unele spitale are caracter temporar și este determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, dar și de introducerea unor plafoane lunare de cheltuieli.
Instituția avertizează că astfel de limite sunt inadecvate în sistemul medical, unde nevoia de servicii nu poate fi planificată rigid.
„Situaţia actuală are un caracter temporar, fiind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum şi de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli.
CNAS a susţinut constant şi susţine în continuare că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătăţii este inadecvată, întrucât:
- nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ;
- pacienţii nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar;
- acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populaţiei”, a transmis instituția sâmbătă, 18 aprilie.
Potrivit instituției, bugetul pentru 2026 este „relativ adecvat” și acoperă toate domeniile de asistență medicală, în special sectorul spitalicesc, care beneficiază de aproximativ 34 de miliarde de lei.
Legea bugetului de stat pentru 2026 a fost întârziată în acest an. Proiectele privind bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale au fost adoptate de plenul reunit al Parlamentului României pe 20 martie, după negocieri între coaliție și partidele parlamentare, fiind ulterior publicate în Monitorul Oficial pe 27 martie.
Cu toate acestea, CNAS subliniază necesitatea unei reforme a modului de finanțare a spitalelor. Printre direcțiile propuse se numără aplicarea principiului „banii urmează pacientul”, orientarea fondurilor către serviciile efectiv realizate și eliminarea finanțării ineficienței sau a inactivității.
Instituția atrage atenția că rolul său este de a deconta servicii medicale, nu de a susține costuri fixe, precum salariile, în lipsa activității corespunzătoare.
„De asemenea, CNAS semnalează necesitatea creşterii eficienţei utilizării fondurilor publice şi a reducerii risipei, în special în domeniul achiziţiilor publice. Analizele preliminare indică diferenţe semnificative între spitale comparabile (ca profil şi complexitate), în ceea ce priveşte:
- indicatorii de activitate;
- performanţa financiară;
- costurile aferente serviciilor medicale”, mai transmite CNAS.
Vezi și Schimbare după 20 de ani: Ministerul Muncii propune reducerea numărului de instituții la jumătate
