Video Sindicaliștii BNS au ieșit în stradă: Protest amplu la București împotriva măsurilor de austeritate
Bucureștiul este scena unui nou protest de amploare organizat de Blocul Național Sindical (BNS), în contextul măsurilor economice anunțate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Mii de sindicaliști s-au adunat miercuri dimineață, 12 noiembrie, în Piața Victoriei, cerând stoparea politicilor de austeritate, creșterea salariului minim și măsuri concrete pentru protejarea puterii de cumpărare.
Blocul Naţional Sindical este a doua cea mai mare confederație sindicală reprezentativă din România. Are 930 de sindicate în componență cu peste 320.000 membri. BNS este alcătuit din 30 de federaţii profesionale ce reprezintă drepturile și interesele lucrătorilor din ramurile: construcţii de maşini, transporturi, gospodărie comunală, construcţii şi materiale de construcţii, poştă şi telecomunicaţii, servicii tipografice, electronică, electrotehnică, automatizări şi industria de apărare, cultură, energie, industria textilă, sănătate, administraţie publică, agricultură, finanţe-bănci, minerit şi geologie, sport.
Protestul, care a început la ora 10:00, a fost urmat de un marș către Piața Constituției, cu opriri în fața principalelor ministere vizate de revendicările sindicale, între care Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății.
Protestul se desfășoară sub sloganul „Guvernați și pentru noi! Nu doar pentru voi!”, un mesaj prin care organizația sindicală transmite că lucrătorii se simt tot mai împovărați de politicile fiscale și de scăderea nivelului de trai.
Inflația ridicată și măsurile de austeritate adâncesc nemulțumirea socială
BNS avertizează că protestul are loc „într-un context economic și social tot mai apăsător pentru salariații din România”.
Inflația a rămas persistent ridicată, cu o rată anuală de 9,8% până în prezent, nivel considerat mai mare decât cel din anul de criză 2010. Potrivit datelor prezentate de sindicaliști, între 2022 și august 2025, prețurile de consum au crescut cu 46,2%, ceea ce a erodat puterea de cumpărare a populației.
Organizația acuză Guvernul că politicile fiscale și de liberalizare a prețurilor, în special în energie, au alimentat inflația. BNS cere măsuri țintite pentru reducerea presiunilor inflaționiste și pentru sprijinirea veniturilor reale ale lucrătorilor, în special a celor cu salarii mici.
Sindicaliștii cer creșterea salariului minim și protejarea angajaților vulnerabili
Una dintre principalele revendicări ale BNS este majorarea salariului minim brut. Sindicaliștii solicită aplicarea cadrului legal existent și creșterea salariului minim de la 4.050 lei la cel puțin 4.325 lei, în acord cu evoluția productivității muncii.
Potrivit organizației, menținerea salariului minim la nivelul actual ar însemna o pierdere reală de putere de cumpărare pentru peste 1,8 milioane de angajați, cei mai afectați de scumpiri. „Înghețarea salariului minim înseamnă că, în termeni reali, puterea de cumpărare va fi mai mică în 2026 decât la finalul lui 2024”, se arată în comunicatul BNS.
Sindicaliștii mai cer și introducerea unor coeficienți de creștere: 1,1 pentru lucrătorii calificați și 1,5 pentru cei cu studii superioare, ceea ce ar duce la un salariu minim diferențiat, aproximativ 4.757 lei pentru muncitorii calificați și 6.488 lei pentru cei cu studii superioare.
Negocieri colective reale și oprirea tăierilor din sectorul bugetar
O altă temă centrală a protestului o reprezintă blocajul negocierilor colective în majoritatea sectoarelor economice. BNS reclamă că, fără contracte colective solide, angajații nu au protecție în fața inflației și a abuzurilor din partea angajatorilor.
Organizația solicită extinderea negocierilor colective la nivel de sector, respectarea dreptului la reprezentare sindicală și eliminarea restricțiilor legale privind negocierile din instituțiile publice, regiile autonome și companiile cu capital de stat.
Sindicaliștii cer și stoparea reformelor bazate pe tăieri de posturi și salarii în administrația publică, solicitând ca eventualele reorganizări să se facă prin dialog social. BNS avertizează asupra riscului de „epurări pe criterii politice” și cere stabilirea unor criterii clare și transparente de evaluare a performanței angajaților din sistemul public, bazate pe competență și profesionalism.
BNS atrage atenția asupra povarei fiscale ridicate pe muncă, estimând că peste 43% din costul muncii reprezintă impozite și contribuții sociale, una dintre cele mai mari cote din Uniunea Europeană.
Sindicaliștii susțin că suprataxarea salariilor descurajează munca formală și alimentează economia informală, estimând că până la 800.000 de români lucrează în prezent „la negru”. În acest context, organizația solicită reducerea contribuțiilor sociale, protejarea veniturilor mici și stabilirea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.
Guvernul anunță măsuri de austeritate, sindicaliștii promit noi proteste
Protestul vine în contextul în care Guvernul a adoptat două pachete de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și pregătește o reformă a administrației publice care ar putea include concedieri în sectorul de stat. Măsurile deja aplicate au dus la creșterea TVA, majorarea accizelor și extinderea contribuțiilor de asigurări de sănătate (CASS) pentru categorii anterior scutite.
Executivul analizează și înghețarea salariului minim pentru anul 2026, măsură care, potrivit sindicaliștilor, ar accentua polarizarea economică și sărăcirea categoriilor vulnerabile.
Liderii BNS au transmis că protestul din 12 noiembrie este doar începutul unei serii de acțiuni sindicale, dacă Guvernul nu va iniția un dialog real cu partenerii sociali. „Este momentul să reacționăm uniți împotriva scăderii puterii de cumpărare și a politicilor anti-salariați. Muncim mai mult, dar suntem tot mai săraci”, au transmis reprezentanții organizației.
