Tribunalul Cluj a suspendat lucrările de finalizare a hidrocentralei Răstolița
Tribunalul Cluj a dispus oprirea lucrărilor de finalizare a amenajării hidroenergetice Răstolița din județul Mureș, un proiect energetic aflat în stadiu de finalizare de peste 90%. Hidrocentrala urma să fie pusă în funcțiune în noiembrie, conform declarațiilor fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja.
Oprirea lucrărilor a fost dispusă de instanță până la soluționarea definitivă a dosarului în care se judecă acțiunea în constatarea caducității (perimării) autorizației de construire aferente Amenajării Hidroenergetice Răstolița.
În iunie, instanța a suspendat acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor. Atunci, Burduja acuza blocaje sistematice din partea unor asociații de mediu, printre care Declic și Bankwatch, care, în opinia sa, au generat pierderi masive prin întârzieri repetate:
„În perioada 2019–2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă. Valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie. În total, pierderea totalizează 443 milioane euro.
Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 11.771.666.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”, spunea el.
Ulterior, în iulie, Curtea de Apel Cluj a hotărât suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure aflate în Parcul Național Călimani, pentru realizarea hidrocentralei Răstolița.
„Instanța a fost din nou de partea naturii și a decis că protejarea mediului este mai presus de presiunile transpartinice. Nu putem sacrifica natura la infinit. AHE Răstolița propune un schimb neprofitabil – 10 râuri sacrificate pentru nici 0,1% contribuție la producția de electricitate. Toate acestea, în baza unei autorizații de construire care nu mai este valabilă de decenii întregi”, a declarat, miercuri, Viviana Stoica, Coordonator Campanie Hidroenergie pentru Bankwatch România.
Potrivit organizației, pentru o contribuție de „doar 0,081% din producția anuală de electricitate a României (46,3 GWh), proiectul hidroenergetic ar avea un impact devastator asupra mediului. Practic, pentru acest beneficiu minuscul, s-ar încălca multiple directive europene de mediu și s-ar distruge unul dintre ultimele locuri de reproducere ale lostriței din România”.
