Absorbția PNRR în primul trimestru din 2026: Granturile au crescut cu 3 miliarde de lei, dar presiunea termenelor rămâne ridicată

Bianca Bâlu Data publicării:
nazare alex
sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Execuția bugetară pe primul trimestru al anului indică o dinamică pozitivă în ceea ce privește utilizarea fondurilor nerambursabile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri, 22 aprilie, că valoarea componentei de granturi a crescut semnificativ, de la 2,8 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, la 5,8 miliarde de lei.

Deși cifrele indică un progres, oficialul a avertizat că ritmul de implementare trebuie accelerat drastic, având în vedere termenele critice din luna august pentru îndeplinirea jaloanelor (milestones) și obținerea noilor tranșe de finanțare.

Vezi și Deficitul bugetar scade semnificativ la începutul lui 2026. Execuția arată venituri mai mari și cheltuieli mai bine controlate

Flexibilizarea cofinanțărilor și relocarea proiectelor strategice

Creșterea plăților în prima parte a acestui an este atribuită, conform ministrului, unui sistem de cofinanțare mult mai flexibil, implementat la finalul anului trecut și menținut în arhitectura bugetului curent.

O strategie a Ministerului Finanțelor a fost securizarea componentei de granturi prin mutarea proiectelor cu un stadiu avansat de execuție de pe componenta de împrumut pe cea nerambursabilă.

Un exemplu oferit de ministru este Autostrada Moldovei (A7), proiect relocat pe componenta de grant datorită progresului fizic rapid.

„Este un proiect care funcționează și este clar că aceste proiecte care au fost relocate și funcționează au efect în execuție”, a explicat Nazare în cadrul conferinței organizate de Curs de Guvernare.

Vezi și CNAIR anunță noi progrese pe Autostrada Moldovei. Când se va circula de la București la Bacău

Evoluția fondurilor de coeziune și „miza” lunii august

Pe lângă performanța PNRR, și fondurile de coeziune au înregistrat un avans în primul trimestru, crescând de la 7,8 miliarde de lei la 9,7 miliarde de lei.

Totuși, atenția Executivului rămâne concentrată pe cele 14 puncte critice semnalate de Ministerul Fondurilor Europene, care necesită monitorizare atentă pentru a fi îndeplinite până în vară.

Potrivit lui Alexandru Nazare, proiecția de îndeplinire a țintelor este analizată riguros la nivelul Guvernului:

„Aveam nevoie de mult mai mult. Se vede creșterea, dar trebuie să accelerăm, dat fiind că termenul este august. Există o presiune pe anumite reforme și pe anumite milestone-uri pentru finalul acestui an.”

Riscul politic și stabilitatea economică

Ministrul a subliniat că întreaga proiecție bugetară pentru anul 2026 a fost construită pe premisa unui progres constant în absorbția fondurilor PNRR, care să compenseze deficitul și să asigure recapitalizarea economiei.

Vezi și Bugetul României pe 2026 a fost votat. Investiții record și sprijin extins pentru cetățeni și mediul de afaceri

În acest context, instabilitatea politică recentă este privită ca un obstacol major în calea succesului administrativ.

„Această criză politică care se prefigurează şi pe care sper că încă o mai putem preveni nu ajută nici la acest subiect”, a concluzionat ministrul Finanțelor, reiterând faptul că predictibilitatea este esențială pentru ca România să nu piardă ferestrele de oportunitate financiară oferite de mecanismele europene de redresare.