Ce este Consiliul Național Tripartit, unde se discută majorarea salariului minim pentru 2027. Cine participă și cine decide
Majorarea salariului minim brut pentru 2027 urmează să fie discutată în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, organismul în care Guvernul, sindicatele și patronatele sunt consultate asupra principalelor decizii economice și sociale. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat marți seară, 10 noiembrie, la Digi24, că susține creșterea veniturilor angajaților, însă nivelul salariului minim trebuie stabilit în urma consultărilor. În prezent, sindicatele propun un salariu brut cuprins între 4.583 și 4.793 de lei, în timp ce patronatele solicită menținerea nivelului actual, de 4.325 de lei.
„Eu sunt un om care a început lucrând pe salariul minim în București și știu ce înseamnă asta. Cred că avem nevoie de creșteri. Decizia va aparține Consiliului Național Tripartit, dar acolo vreau să semnalez că IMM România a venit cu propunerea scăderii taxării pe muncă. Ar putea fi o opțiune.
Trebuie să avem discuții despre toate variantele care duc la un salariat care are un net mai mare, pentru că, până la urmă, a munci și a fi sărac nu ar trebui să se întâmple nici în România, nici în Europa. Suntem țara din Europa cu cel mai mare risc de sărăcie pentru cei care lucrează”, a declarat Florin Manole.
Încă de la începutul lunii, premierul Luca Niculescu a anunțat că discuțiile cu reprezentanții angajaților și ai angajatorilor vor avea loc în această lună în cadrul Consiliului Național Tripartit, după definitivarea datelor fiscal-bugetare.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Zilele libere legale din noiembrie și decembrie 2026. Cine beneficiază și cum sunt plătite
Ce este Consiliul Național Tripartit și cine face parte din acesta
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social este un organism consultativ la nivel național, reglementat prin Legea nr. 367/2022 privind dialogul social. Denumirea de „tripartit” se referă la cele trei părți implicate în consultări: Guvernul, organizațiile sindicale și organizațiile patronale.
Potrivit articolului 83 din lege, din Consiliu fac parte președinții confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, reprezentanți ai Guvernului desemnați de prim-ministru, cel puțin la nivel de secretar de stat, precum și președintele Consiliului Economic și Social. Pot participa și alți membri conveniți de partenerii de dialog social.
Consiliul este prezidat de prim-ministru, iar locțiitorul său de drept este ministrul responsabil cu dialogul social. La ședințe pot fi invitați și reprezentanți ai altor autorități sau experți.
Este important de menționat că acest organism nu adoptă hotărârea prin care se stabilește salariul minim, ci oferă cadrul legal de consultare și negociere între părți, în timp ce stabilirea efectivă a salariului minim brut garantat în plată revine Guvernului.
Vezi și Poate angajatorul să reducă salariul fără acordul angajatului? Ce prevede Codul muncii în 2026
Ce atribuții are Consiliul Național Tripartit
Conform articolului 85 din Legea dialogului social, una dintre atribuțiile principale ale Consiliului este asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea salariului minim garantat în plată.
Organismul dezbate proiecte de programe și strategii guvernamentale, analizează probleme economice și sociale, facilitează soluționarea diferendelor prin dialog între Guvern, sindicate și patronate și poate negocia acorduri sau pacte sociale la nivel național. De asemenea, Consiliul analizează programele naționale de reformă, recomandările formulate de Comisia Europeană și anumite documente privind respectarea standardelor internaționale ale muncii.
Potrivit legii, acesta se reunește, de regulă, în prima lună a fiecărui trimestru, la convocarea prim-ministrului sau a ministrului responsabil cu dialogul social. Dacă reuniunea nu este convocată, două confederații sindicale sau două confederații patronale reprezentative la nivel național pot iniția convocarea în luna următoare.
Te-ar putea interesa și Tinerii cu salarii de cel mult 4.000 de lei ar putea primi bani pentru chirie și transport. Care sunt condițiile
Ce salariu minim cer sindicatele pentru 2027
Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat recent că propune trei variante de calcul pentru salariul minim din 2027, cu valori cuprinse între 4.583 și 4.793 de lei brut.
Principala propunere a organizației este introducerea în formula de calcul a pierderii puterii de cumpărare din anul precedent, astfel încât majorarea salariului minim să compenseze și efectele inflației asupra veniturilor angajaților.
„În această variantă, salariul minim ar ajunge la 4.652 de lei”, arată BNS.
De ce patronatele solicită menținerea salariului minim la 4.325 de lei
În schimb, organizația patronală IMM România susține păstrarea salariului minim brut la 4.325 de lei și în 2027, argumentând că o nouă majorare ar crește costurile companiilor într-un context economic dificil.
Într-o analiză de impact prezentată pe 3 noiembrie, organizația a estimat că o majorare a salariului minim brut cu 300 de lei, până la 4.625 de lei, ar aduce angajaților aproximativ 100 de lei în plus la salariul net. În același timp, costul total suportat de angajator ar crește cu 311 lei lunar pentru fiecare salariat plătit cu salariul minim.
IMM România susține că veniturile angajaților ar putea crește și fără majorarea salariului minim brut, prin reducerea fiscalității pe muncă cu cinci puncte procentuale sau prin majorarea sumei neimpozabile. Organizația a propus și analizarea unui sistem de impozitare diferențiată pentru salariile minime.
Mai multe detalii, aici: IMM România cere menținerea salariului minim la nivelul actual și în 2027. Patronatele propun reducerea taxelor pe muncă
Când va fi luată decizia privind salariul minim
Premierul Luca Niculescu a declarat, la începutul lunii, că stabilirea salariului minim trebuie să țină cont atât de nevoile angajaților, cât și de costurile suportate de companii și de situația finanțelor publice.
„În Consiliul acesta Naţional Tripartit, după cum v-am spus, fac parte şi patronatele. Noi trebuie să ţinem cont de toate aceste sensibilităţi. Evident că sunt primul care îşi doreşte ca lefurile să fie cât mai potrivite cu nivelul de muncă pe care îl fac oamenii. Dar să nu uităm de unde venim, de la ce deficit venim şi ce consolidare fiscală trebuie să facem şi unde ne aflăm şi în context internaţional”, a afirmat Niculescu.
Totodată, premierul a invocat riscurile asociate situației fiscal-bugetare și posibilitatea deteriorării ratingului României, dacă măsurile de consolidare fiscală nu sunt respectate.
„Vom ţine cont în primul rând de ce-şi doresc oamenii şi vom încerca să mergem pe această linie de echilibru, ca, pe de o parte, să rămânem în traiectoria cunoscută şi la care ne-am angajat, pentru că, dacă România intră în junk, ajustarea va fi şi mai dură şi va fi şi mai greu pentru toată lumea, dar, în acelaşi timp, să ne gândim la oamenii din această ţară care, încă o dată, după doi ani în care au suferit relativ mult, să nu mai sufere”, a mai declarat premierul.
Te-ar putea interesa și Poate fi plătit salariul în numerar? Ce prevede Codul muncii și ce obligații are angajatorul
