Cursul euro-leu: De ce nivelul și volatilitatea transmit mesaje diferite despre economie. Explicațiile unui oficial BNR
Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Leonardo Badea, susține că nivelul cursului de schimb și volatilitatea acestuia sunt două concepte distincte, care nu trebuie confundate atunci când este analizată evoluția leului. Într-o analiză publicată vineri, 29 mai, oficialul atrage atenția că dezbaterile privind cursul de schimb au revenit în prim-plan în ultimul an, pe fondul tensiunilor politice, economice și sociale și al măsurilor de consolidare fiscală.
Oficialul BNR amintește că după deprecierea semnificativă a leului în urma crizei financiare din 2008-2009, în societate s-a creat o sensibilitate accentuată față de orice posibilă depreciere a monedei naționale.
Paradoxal, spune acesta, în ultimii ani leul a înregistrat o volatilitate mai redusă decât multe dintre monedele statelor din regiune care aplică regimul de țintire a inflației.
„Deprecierile semnificative ale leului ce au avut loc la sfârșitul anilor 2000, respectiv după criza financiară din 2008-2009, au creat un val de emoție cu privire la acest subiect.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
ASF a publicat noile tarife de referință RCA pentru următoarele șase luni. Creștere medie de 12% pentru persoane fizice față de 2025
Acest val de emoție s-a materializat sub o formă de sensibilitate a românilor față de potențiale deprecieri viitoare ale leului într-o perioadă în care, paradoxal, leul a arătat o volatilitate mai redusă decât celelalte monede din regiune.
În ultimul an, în contextul tensiunilor politice, dar și al tensiunilor economice și sociale care au urmat adoptării măsurilor de consolidare fiscală s-a readus în prim-plan problematica din jurul cursului de schimb, generând din nou emoție în acest sens. Diverse dezbateri au avut loc în diferite medii sociale, unele dintre ele bazându-se pe argumente științifice, altele mai puțin”, arată specialistul.
Intervențiile BNR nu indică automat un curs „artificial”
Leonardo Badea citează mai multe studii, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional, care arată că intervențiile băncilor centrale pe piața valutară pot avea un rol benefic în reducerea volatilității și stabilizarea economiei.
Potrivit acestuia, astfel de intervenții sunt justificate în anumite contexte macroeconomice și nu reprezintă, în mod necesar, o dovadă că moneda este supraevaluată sau subevaluată.
„Aceste lucrări (cele citate n.r.) subliniază faptul că intervențiile în piața valutară nu indică neapărat semne de sub-apreciere sau supra-apreciere a unei monede naționale în raport cu o monedă de referință.”
Cursul de schimb influențează întreaga economie
În analiza sa, prim-viceguvernatorul explică faptul că evoluția cursului afectează simultan competitivitatea exporturilor, inflația, situația fiscal-bugetară și stabilitatea financiară.
El oferă exemplul datoriei publice denominate în valută: o depreciere semnificativă a leului poate majora automat povara datoriei exprimate în moneda națională și poate afecta echilibrele fiscale.
„Să considerăm o depreciere a monedei naționale în raport cu o monedă de referință. Dacă o pondere importantă a datoriei publice este emisă în moneda de referință, atunci deprecierea monedei naționale va atrage automat o deteriorare a situației fiscal-bugetare, care mai departe ar antrena o deteriorare a contului curent”, a scris Badea.
De asemenea, oficialul amintește că România, ca economie emergentă aflată în proces de convergență, este influențată și de efectul Balassa-Samuelson, prin care creșterea salariilor și a productivității poate genera presiuni asupra cursului real de schimb fără ca acest lucru să însemne automat o supraevaluare a monedei.
„De asemenea, gradul optim de flexibilitate a cursului de schimb într-o economie emergentă depinde de riscurile și vulnerabilitățile specifice acelei economii, întrucât eventualele crize financiare pot conduce la ajustări semnificative ale cursului de schimb.”
BNR: Volatilitatea redusă nu înseamnă menținerea artificială a cursului
Concluzia analizei este că stabilitatea cursului nu trebuie interpretată automat drept o dovadă că banca centrală menține artificial un anumit nivel al leului.
„(...) Volatilitatea redusă a cursului de schimb într-o anumită perioadă de timp, fază a ciclului economic sau a procesului de convergență nu oferă într-o manieră directă informații despre evaluarea sa în raport cu nivelul de echilibru sau cel optimal. De exemplu, discutând contrafactual, modificări majore asupra echilibrelor macro-financiare generate de evenimente precum crize financiare, crize sanitare, conflicte armate etc. pot conduce la ajustări semnificative ale cursului de schimb, însă ulterior volatilitatea poate rămâne de asemenea una redusă. Intervențiile în piața valutară pot fi benefice și chiar sunt indicate în anumite circumstanțe macro-financiare, după cum indică unele studii de specialitate.
Nu se poate concluziona cu privire la adecvarea sau optimalitatea politicii legate de curs de schimb, în termeni de nivel sau volatilitate, decât utilizând abordări științifice serioase și de o manieră în care rezultatele obținute să fie robuste în raport cu o anumită metodă aplicată. Din punct de vedere cantitativ, pot fi proiectate politici optimale cu privire la cursul de schimb care să ia în considerare atât nivelul cursului nominal de schimb, cât și necesitatea unor intervenții în piața valutară pentru reducerea volatilității, iar în mod cert, o volatilitate redusă este diferită de ideea de menținere artificială a unui anumit nivel al cursului.”
