Rubla lovește economia Rusiei. Cum a devenit moneda națională o problemă pentru Putin
Moscova mai primește o lovitură. De data aceasta chiar din partea propriei monede. Rubla s-a apreciat până la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul creșterii exporturilor de energie și al dobânzilor ridicate. Problema este că o monedă prea puternică începe să afecteze exporturile și pune presiune pe bugetul țării.
Rubla s-a apreciat cu peste 20% față de dolar și euro în ultimele două luni, după ce Donald Trump a aprobat o derogare de la sancțiunile privind petrolul rusesc, pentru a reduce presiunea asupra pieței energetice globale provocată de războiul din Iran, arată Financial Times.
Comparativ cu începutul anului trecut, aprecierea este și mai mare. Rubla s-a întărit cu peste 60% și a ajuns la cel mai ridicat nivel față de dolar din februarie 2023. În prezent, cursul de schimb este de 71 de ruble pentru un dolar, față de 115 ruble în ianuarie 2025.
Aprecierea rublei a fost determinată în principal de dezechilibrul comercial al Rusiei. Țara exportă mai mult decât poate importa economia sa aflată în stagnare, în timp ce multe canale de ieșire a capitalului, precum plata dividendelor sau transferurile internaționale prin Swift, rămân blocate.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
ASF a publicat noile tarife de referință RCA pentru următoarele șase luni. Creștere medie de 12% pentru persoane fizice față de 2025
În plus, rata dobânzii de politică monetară se menține la 14,5% pentru a combate inflația, care a fost de 5,6% în aprilie.
Analiștii avertizează însă că o apreciere atât de puternică a monedei naționale face mai mult rău decât bine, deoarece reduce competitivitatea exporturilor rusești.
Practic, o rublă prea puternică funcționează ca o taxă suplimentară aplicată exportatorilor, după cum explică directorul uneia dintre cele mai mari bănci rusești.
Chiar Vladimir Putin a descris rubla prea puternică drept una dintre problemele economiei ruse.
Care sunt riscurile
Datele arată că exporturile de energie contribuie cu aproximativ 20% la veniturile bugetare ale Rusiei. Deși veniturile au fost susținute de creșterea prețurilor petrolului pe fondul războiului din Iran, aprecierea monedei a afectat alte exporturi esențiale pentru economie, precum fierul, oțelul, îngrășămintele și grâul.
Analiștii spun că actualul curs de schimb paralizează inclusiv comerțul cu cereale al Rusiei. Exportatorii au dificultăți în a stabili prețuri care să le permită să rămână profitabili și, în același timp, competitivi pe piața internațională.
Companiile se tem că aprecierea rublei ar putea reduce veniturile obținute de stat din exporturi, ceea ce ar putea determina Kremlinul să majoreze și mai mult taxele aplicate firmelor.
Deocamdată, presiunea asupra finanțelor statului rămâne gestionabilă, consideră economiștii, deoarece bugetul a fost construit pe un preț al petrolului de 59 de dolari pe baril, cu mult sub nivelul actual de pe piața internațională. În plus, creșterea exporturilor de țiței ar putea compensa reducerea veniturilor în ruble provocată de aprecierea monedei.
Cu toate acestea, analiștii avertizează că doar întărirea rublei ar putea provoca un deficit suplimentar de 22–24 de miliarde de dolari până la finalul anului.
Practic, principala problema a ecnomiei ruse s-ar adânci și mai mult. Potrivit The Moscow Times, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 81 de miliarde de dolari în primele patru luni ale anului, mai mult decât dublu față de aceeași perioadă a anului trecut.
Paradoxul este... evident
Datele arată că, în primele patru luni ale anului, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproape 50%, iar economiștii spun că una din trei ruble cheltuite de guvern nu este acoperită din taxe și venituri reale. În plus, deficitul depășește deja activele lichide rămase în fondul suveran al Rusiei, rezerva strategică folosită de Kremlin pentru a susține economia în perioade dificile.
Analiștii avertizează că guvernul rus ar putea fi forțat să reducă cheltuielile în aproape toate domeniile, cu excepția apărării și a programelor sociale esențiale, sau să crească și mai mult împrumuturile interne. Problema este că economia încetinește, profiturile companiilor scad, iar dobânzile ridicate fac finanțarea tot mai costisitoare. În aceste condiții, tot mai multe firme private și întreprinderi mici încep să rămână fără rezerve financiare.
Iar paradoxul este evident: exporturile de energie aduc momentan mai mulți bani Rusiei, însă rubla puternică reduce exact veniturile în moneda de care Kremlinul are nevoie pentru a-și susține cheltuielile uriașe.
