Datoria externă a României a depășit 238 de miliarde de euro. Deficitul de cont curent s-a adâncit, investițiile străine au scăzut
Datoria externă totală a României a crescut în primele opt luni din 2026, ajungând la 238,08 miliarde de euro la sfârșitul lunii august, potrivit datelor publicate joi, 15 octombrie, de Banca Națională a României (BNR). În aceeași perioadă, deficitul de cont curent s-a adâncit la 19,93 miliarde de euro, iar investițiile străine directe au scăzut semnificativ față de anul trecut.
La 31 decembrie 2025, datoria externă totală a României era de 230,63 miliarde de euro.
Potrivit datelor BNR, datoria externă pe termen lung a însumat 184,78 miliarde de euro la 31 august 2026, reprezentând 77,6% din total. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, aceasta a crescut cu 1,8%, respectiv cu aproximativ 3,28 miliarde de euro.
În schimb, datoria externă pe termen scurt a avansat într-un ritm mai accelerat, de 8,5%, până la 53,29 miliarde de euro, de la 49,12 miliarde de euro la finalul anului 2025. Această componentă reprezintă 22,4% din datoria externă totală.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
Datele BNR arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la 129,45 miliarde de euro la sfârșitul lunii august, comparativ cu 126,81 miliarde de euro la 31 decembrie 2025.
Deficitul de cont curent s-a adâncit
În perioada ianuarie-august 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 19,93 miliarde de euro, comparativ cu 18,98 miliarde de euro în perioada corespunzătoare din 2025. Potrivit BNR, deteriorarea deficitului de cont curent a fost determinată în principal de majorarea deficitului comercial cu bunuri, în timp ce excedentul serviciilor a crescut și a compensat parțial această evoluție.
Deficitul balanței bunurilor a ajuns la 22,39 miliarde de euro, față de 21,57 miliarde de euro în primele opt luni ale anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 818 milioane de euro.
În schimb, balanța serviciilor a înregistrat un excedent de 9,34 miliarde de euro, comparativ cu 8,63 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Excedentul a crescut astfel cu 712 milioane de euro.
Printre domeniile care au contribuit la rezultatul pozitiv al serviciilor se numără transporturile, cu un excedent de 4,63 miliarde de euro, și serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale, cu un excedent de 5,08 miliarde de euro.
În sectorul turismului și călătoriilor, balanța a rămas negativă, cu un deficit de 2,98 miliarde de euro, ușor mai mic decât cel de 3,02 miliarde de euro înregistrat în perioada ianuarie-august 2025.
Totodată, deficitul balanței veniturilor primare s-a majorat cu 295 de milioane de euro, până la 6,67 miliarde de euro. Balanța veniturilor secundare a trecut de la un excedent de 322 de milioane de euro în primele opt luni ale anului trecut la un deficit de 219 milioane de euro în 2026, ceea ce reprezintă o deteriorare de 541 de milioane de euro.
În contextul vulnerabilităților economice ale României, economistul Adrian Negrescu avertiza recent că un nou șoc extern ar putea accentua presiunile.
„Pentru România, concluzia nu este una de geopolitică. Este una foarte concretă: dezinflaţie mai lentă decât spun cifrele de acum, dobânzi ridicate mai mult timp decât speră mediul de afaceri şi o creştere economică ce riscă să coboare încă o dată sub estimările deja tăiate. Adică exact combinaţia pe care o economie stagnantă nu şi-o poate permite.
Cu alte cuvinte, România intră în stare de şoc cu amortizoarele deja consumate. Nu mai există spaţiu fiscal pentru plafonări generalizate, nu există spaţiu monetar pentru ieftinirea creditului şi nu există creştere economică din care să se absoarbă costul”, explica economistul Adrian Negrescu.
Investițiile străine directe au scăzut cu peste 62%
Datele publicate de BNR indică și o reducere semnificativă a investițiilor directe ale nerezidenților în România. În perioada ianuarie-august 2026, acestea au însumat 2,12 miliarde de euro, comparativ cu 5,66 miliarde de euro în perioada corespunzătoare a anului trecut.
