Europa se confruntă cu o nouă presiune bugetară: costurile tot mai mari ale dezastrelor climatice. Pagube de 822 de miliarde de euro
Fenomenele meteo extreme devin o problemă tot mai importantă pentru finanțele publice europene. Valurile de căldură, seceta, incendiile și inundațiile produc pierderi economice tot mai mari, iar în condițiile în care doar o parte dintre acestea sunt acoperite de asigurări, costurile riscă să fie transferate în mare măsură către bugetele statelor. Fenomenele meteorologice și climatice extreme au provocat pierderi economice estimate la 822 de miliarde de euro în Uniunea Europeană între 1980 și 2024, conform datelor Agenției Europene de Mediu. Un sfert din totalul pagubelor a fost înregistrat numai în ultimii patru ani.
Potrivit Reuters, presiunea vine într-un moment în care statele europene se confruntă deja cu cheltuieli mai mari pentru apărare, costurile asociate îmbătrânirii populației și necesitatea reducerii deficitelor bugetare.
Doar un sfert din pierderile provocate de dezastre sunt asigurate
Una dintre principalele vulnerabilități este nivelul redus al asigurării împotriva dezastrelor. La nivelul UE, doar aproximativ un sfert dintre pierderile asociate catastrofelor climatice sunt acoperite de asigurări, iar în unele state procentul este mai mic de 5%.
În aceste condiții, o parte importantă a costurilor de reconstrucție ajunge să fie suportată din bani publici.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Pensionarii continuă să ceară restituirea CASS. Casa de Pensii explică de ce solicitările nu au efect
Federico Barriga-Salazar, responsabil pentru ratingurile suverane din Europa de Vest în cadrul Fitch, atrage atenția că problema este accentuată de frecvența tot mai mare a acestor evenimente.
„Problema este că devin tot mai frecvente”, a declarat acesta pentru Reuters. „Dacă un guvern se află deja într-o situație fiscală dificilă, acest lucru înseamnă că apar compromisuri în ceea ce privește politicile publice”, a spus el, referindu-se la presiunea pe care astfel de pierderi economice o exercită asupra celorlalte categorii de cheltuieli.
Pentru guvernele care au deja un spațiu fiscal limitat, costurile suplimentare pot obliga autoritățile să facă alegeri între reconstrucție și alte categorii de cheltuieli.
Inundațiile din Spania, costuri de 0,7% din PIB
Impactul poate deveni semnificativ chiar și raportat la dimensiunea economiilor naționale.
Inundațiile din Spania din 2024, considerate cel mai grav astfel de eveniment produs în Europa în ultimele cinci decenii, ar presupune costuri de reconstrucție echivalente cu aproximativ 0,7 puncte procentuale din PIB în perioada 2024-2026, potrivit estimărilor citate de Fitch.
Un alt exemplu este Germania. Institutul Bruegel estimează că nivelul redus al asigurării în timpul inundațiilor din 2021 a determinat statul să mobilizeze aproximativ 30 de miliarde de euro din fonduri publice pentru acoperirea celei mai mari părți a pagubelor.
David Zahn, șeful diviziei europene de instrumente cu venit fix din cadrul Franklin Templeton, estimează că impactul fenomenelor climatice ar putea ajunge, în cazul unor state, la echivalentul a 1%-2% din PIB.
Europa caută soluții pentru împărțirea costurilor
În acest context, mai multe state încep să își adapteze politicile la noul nivel de risc. Uniunea Europeană, de asemenea, urmează să prezinte în această toamnă propuneri privind reziliența climatică și gestionarea riscurilor.
Grecia analizează creșterea gradului de acoperire prin asigurări și consolidarea infrastructurii de apă și energie din zonele turistice, în timp ce Portugalia, după inundațiile severe de la începutul anului 2026, a anunțat planuri pentru introducerea unei asigurări obligatorii a locuințelor, susținută de un fond pentru dezastre naturale și cutremure.
O altă variantă analizată este utilizarea obligațiunilor pentru catastrofe („catastrophe bonds”), instrumente prin care investitorii primesc randamente ridicate, dar pot pierde o parte sau întregul capital dacă se produce un anumit dezastru. Instrumentele pot transfera o parte din risc către piețele financiare, dar presupun costuri importante pentru state chiar și în anii în care evenimentul asigurat nu se produce.
David Zahn atrage însă atenția că, pentru un stat, un asemenea mecanism poate reprezenta un pariu costisitor: „Dacă evenimentul se produce, banii sunt plătiți imediat. Dar poți avea și cinci ani în care nu se întâmplă nimic și în care ai plătit 8% pe an.”
Heather Grabbe, senior fellow la Bruegel, consideră că guvernele trebuie să creeze mecanisme mai sistematice decât cheltuielile de urgență acordate punctual. În caz contrar, acestea riscă să creeze un stimulent nedorit pentru gospodării și companii de a nu-și mai încheia asigurări.
„Toate guvernele din Europa trebuie să își evalueze expunerea și să elaboreze planuri cuprinzătoare pentru reducerea pagubelor viitoare prin investiții în adaptare, precum și prin împărțirea riscurilor între state”, a afirmat Grabbe.
Investițiile în prevenție ar putea costa mai puțin decât reconstrucția
O altă direcție este creșterea investițiilor în adaptarea la schimbările climatice înainte de producerea dezastrelor.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a susținut că investițiile verzi echivalente cu 0,1% din PIB ar putea preveni pierderi economice de opt ori mai mari și pierderi de venituri fiscale de trei ori mai mari decât investiția inițială.
Riscul amânării unor astfel de investiții este apariția unui cerc vicios: dezastrele repetate cresc datoria publică, iar statele rămân ulterior cu mai puține resurse pentru investițiile care ar putea limita efectele următoarelor evenimente.
Banca Centrală Europeană a propus inclusiv crearea unui sistem comun de reasigurare public-privat la nivelul UE pentru riscurile provocate de catastrofe naturale, susținut de un fond european destinat finanțării publice a dezastrelor.
Te-ar putea interesa și DOCUMENT România își actualizează Planul Național în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice: Investiții și 100.000 de joburi verzi
