Piața a inclus deja parțial în preț riscul unei retrogradări, susțin experții. Miza următoare este evaluarea Moody's
Deși agenția Fitch Ratings a menținut ratingul suveran al României în categoria recomandată investițiilor, piețele financiare continuă să evalueze activele românești la un nivel care reflectă incertitudinile politice și fiscale, consideră consultantul financiar Adrian Negrescu.
Potrivit acestuia, investitorii au început deja să includă în preț probabilitatea unei eventuale retrogradări, iar următorul test important va fi evaluarea agenției Moody's, programată pentru 7 august.
Consultantul financiar afirmă că decizia Fitch de a păstra ratingul României la BBB- cu perspectivă negativă a fost importantă pentru evitarea unei retrogradări, însă nu schimbă percepția investitorilor asupra riscurilor.
„Piaţa a validat scenariul menţinerii ratingului la Fitch, dar continuă să taxeze România la un preţ care reflectă incertitudinea politică. Investitorii nu aşteaptă retrogradarea, ci au încorporat-o parţial în preţ, ca probabilitate.”, susține Negrescu într-o postare pe Facebook publicată marți, 4 august.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Transelectrica: Sistemul energetic rămâne stabil. Măsurile de reducere voluntară a consumului dau rezultate
Potrivit lui Negrescu, pentru investitorii instituționali pragul BBB-/Baa3 este esențial, deoarece coborârea sub categoria „investment grade” ar obliga numeroase fonduri de pensii și fonduri de investiții să își lichideze expunerile asupra României.
„Confirmarea contează enorm (...). Dar tocmai natura binară a pragului face ca menţinerea să nu producă niciun beneficiu: nu îmbunătăţeşte nimic, doar evită o dislocare.”
România a evitat, deocamdată, categoria „junk”
Recent, Fitch Ratings a decis să mențină calificativul României la BBB- cu perspectivă negativă, ultimul nivel din categoria recomandată investițiilor.
Agenția a apreciat măsurile recente de consolidare fiscală și îmbunătățirea execuției bugetare, însă a avertizat că deficitul fiscal și deficitul de cont curent rămân ridicate, iar incertitudinile politice și ritmul reformelor continuă să reprezinte riscuri.
O eventuală retrogradare în categoria „junk” ar putea conduce la costuri mai ridicate de finanțare pentru stat și companii, presiuni asupra cursului de schimb și reducerea investițiilor.
Moody's, următorul test pentru România
În opinia lui Adrian Negrescu, atenția piețelor se mută acum asupra evaluării Moody's din 7 august.
Acesta amintește că agenția a menținut în martie 2026 ratingul Baa3 cu perspectivă negativă, avertizând asupra riscurilor generate de încetinirea reformelor, schimbările politice anticipate și apropierea alegerilor parlamentare din 2028.
Totodată, consultantul subliniază că Fitch estimează un deficit bugetar de 5,9% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2026, sub ținta Guvernului de 6%, iar S&P consideră că România traversează cea mai amplă ajustare fiscală de după criza financiară din 2008.
Potrivit lui Adrian Negrescu, principala preocupare a agențiilor de rating nu mai este dacă România poate reduce deficitul bugetar, ci dacă actuala direcție va fi menținută pe termen lung.
„Agenţiile de rating nu mai pun la îndoială ce s-a făcut, ci cine va continua. Riscul s-a mutat din registrul fiscal în cel instituţional: de la 'poate România să taie deficitul?' la 'va rezista consensul politic care a permis tăierea?'.”, afirmă consultantul.
În analiza sa, acesta amintește că atât Fitch, cât și S&P au atras atenția asupra riscurilor legate de implementarea reformelor, aprobarea Legii salarizării și posibilitatea unor blocaje politice care ar putea afecta consolidarea fiscală.
Deficitul extern și datoria publică rămân vulnerabilități
Consultantul financiar consideră că, dincolo de deficitul bugetar, unul dintre cele mai importante semnale urmărite de investitori este deficitul de cont curent.
„Deficitul bugetar domină discursul public, dar comparativul cel mai brutal rămâne contul curent.”
Potrivit acestuia, dependența de finanțarea externă face economia românească vulnerabilă în cazul deteriorării sentimentului investitorilor.
Negrescu atrage atenția și asupra evoluției datoriei publice, care, potrivit estimărilor, ar urma să depășească 60% din PIB în 2026, în timp ce Moody's estimează stabilizarea acesteia în jurul nivelului de 65% din PIB.
Costul riscului se reflectă în dobânzi
Analistul susține că percepția piețelor poate fi observată mai degrabă în costurile de finanțare decât în calificativul propriu-zis.
„Ratingul e o etichetă; costul real se vede în cotaţii.”
El dă ca exemplu randamentele obligațiunilor de stat și emisiunea Fidelis din august 2026, care oferă dobânzi de până la 7,50% în lei și 6,30% în euro.
„Un stat care plăteşte 6,30% pe zece ani în euro, într-un context de rate europene mult mai joase, plăteşte o primă de risc de ţară considerabilă.”
Fondurile europene, un element important
Negrescu consideră că unul dintre cele mai importante riscuri pentru perioada următoare îl reprezintă accesarea fondurilor europene.
Acesta amintește că și S&P a avertizat că întârzierile în atragerea fondurilor estimate pentru 2026-2027 ar putea afecta simultan creșterea economică, consolidarea fiscală și echilibrul extern.
„Poziţia României în prezent nu e cea a unei economii în criză, ci a unei economii care a demonstrat capacitatea de a face ajustarea, dar nu şi pe cea de a o face credibilă în timp.”
Consultantul financiar apreciază că provocarea României nu este doar evitarea unei retrogradări, ci ieșirea din perioada prelungită de perspectivă negativă.
„Fiecare confirmare cumpără timp fără a rezolva nimic (...). Aceasta e capcana reală: nu retrogradarea, ci perspectiva de a rămâne ani la rând pe ultima treaptă, plătind prime de risc de junk fără a fi junk.”
Următoarea evaluare importantă pentru România este cea a agenției Moody's, programată pentru 7 august, urmând ca S&P Global Ratings să publice propria analiză la începutul lunii octombrie.
Te-ar putea interesa și Consilier BNR, după decizia Fitch: România a evitat retrogradarea „la limită”. „Cel mai probabil, decizia inițială era de downgrade”
