România rămâne campioana inflației în UE. Prețurile cresc de peste trei ori mai repede decât media europeană
România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană (UE) la capitolul inflație, chiar dacă ritmul anual al scumpirilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate vineri, 17 iulie, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), rata anuală a inflației în România a coborât la 9,2%, de la 9,7% în luna mai, însă rămâne de departe cea mai ridicată din blocul comunitar.
La nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a scăzut la 2,9% în iunie, față de 3,3% în luna precedentă. Astfel, prețurile din România continuă să crească într-un ritm de peste trei ori mai rapid decât media europeană.
După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost înregistrate în Lituania (5,4%) și Bulgaria, în timp ce la polul opus s-au aflat Suedia (1%), Cehia (1,1%) și Danemarca (1,8%).
Datele Eurostat arată că, față de luna mai, inflația anuală a scăzut în 22 de state membre, inclusiv în România, a rămas neschimbată în trei țări și a crescut în doar două.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Primul județ din România care elimină complet „păcănelele”. Toate localitățile au decis interzicerea sălilor cu slot-machine
Și în zona euro, inflația anuală a continuat să încetinească, ajungând la 2,8% în iunie, de la 3,2% în mai.
Potrivit Eurostat, cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a venit din partea serviciilor, care au adăugat 1,51 puncte procentuale la rata anuală. Au urmat energia, cu 0,77 puncte procentuale, și alimentele, alcoolul și tutunul, cu 0,29 puncte procentuale.
BNR: Inflația ar urma să se reducă în a doua parte a anului
În ciuda nivelului ridicat al inflației, Banca Națională a României estimează că ritmul de creștere a prețurilor va continua să încetinească în următoarele luni.
BNR a revizuit însă în creștere prognoza pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%, anticipând totodată că inflația va reveni la 2,9% la sfârșitul anului 2027.
Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că în spațiul public s-a creat impresia că banca centrală anticipează o accelerare a inflației, deși, în realitate, scenariul de bază indică o reducere semnificativă față de nivelurile actuale.
„Va crește până prin iulie, probabil până la 11%, dar creșterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august și septembrie, vom avea deja o inflație de aproximativ 6%, iar spre sfârșitul anului, 5% și ceva”, a declarat guvernatorul BNR.
Acesta a subliniat că evoluția prognozată depinde și de factori externi, precum conflictul din Orientul Mijlociu, dar și de menținerea stabilității politice și guvernamentale în România.
„S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”, a afirmat Mugur Isărescu.
Cum se explică diferența față de datele INS
Datele Eurostat diferă de cele publicate săptămâna aceasta de Institutul Național de Statistică deoarece folosesc metodologii diferite de calcul.
În analiza publicată anterior de INS, rata anuală a inflației a fost estimată la 10,4% în iunie, în scădere de la 10,9% în mai, marcând a treia lună consecutivă cu inflație de peste 10%.
Datele INS arătau că cele mai mari presiuni asupra prețurilor continuă să vină din servicii (+13,67%) și din mărfurile nealimentare (+12,29%), în timp ce printre cele mai mari scumpiri din ultimul an s-au numărat energia electrică, chiriile și carburanții.
Diferența dintre cele două serii statistice este explicată de faptul că Eurostat utilizează indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC/HICP), folosit pentru comparațiile între statele membre, în timp ce INS calculează inflația pe baza Indicelui Prețurilor de Consum (IPC), utilizat la nivel național.
