Europa caută o alternativă la SUA și China. Miza apropierii de Canada
Europa caută aliați într-o lume în care Statele Unite și China își folosesc tot mai agresiv puterea economică. Unul dintre aceștia ar putea fi Canada, pe care Ursula von der Leyen o vrea primul „membru asociat” al Uniunii Europene. Apropierea are însă o miză mult mai mare. Mai multe economii occidentale încearcă să-și reducă dependența de cele două mari puteri și să construiască o alternativă între Washington și Beijing.
Canada ar putea deveni „membru asociat” al Uniunii Europene. Propunerea a fost făcută miercuri de Ursula von der Leyen, care vrea o apropiere fără precedent între cele două părți. Europa și Canada ar urma să coopereze mai strâns în domenii precum apărarea, energia, tehnologia, inteligența artificială, materiile prime critice și securitatea Arcticii, potrivit Reuters.
Deocamdată, nimeni nu știe exact ce ar presupune un asemenea statut. Calitatea de „membru asociat” nu există în actualele tratate europene, iar Canada nu intenționează să adere la UE. O asemenea formulă ar necesita acordul statelor membre, potrivit Reuters, însă nu toate capitalele europene sunt convinse că este nevoie de o nouă arhitectură. Financial Times scrie că unele guverne au primit cu rezerve ideea acestei alianțe unice și preferă, cel puțin pentru moment, aprofundarea acordurilor existente.
Anunțul vine într-un moment în care Europa caută noi parteneriate după ce relația cu Statele Unite a devenit mai puțin predictibilă, iar competiția cu China s-a extins de la comerț și industrie la tehnologie și materii prime.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România va produce armament la Sadu după două decenii de pauză. Darău: Înainte creşteau copaci, acum ne consolidăm industria de apărare
Canada trece printr-o schimbare asemănătoare, dar mult mai abruptă. Războiul comercial declanșat de Donald Trump a lovit o economie care s-a bazat timp de decenii pe accesul la piața americană.
Aproximativ 72% din exporturile canadiene merg în Statele Unite. Dependența începe însă să scadă. Datele Statistics Canada arată că ponderea SUA în exporturile canadiene de bunuri a coborât de la 75,9% în 2024 la 71,7% anul trecut, după ce livrările către piața americană au scăzut, iar cele către restul lumii au crescut.
Guvernul canadian și-a stabilit obiectivul de a dubla comerțul cu țările din afara Statelor Unite în următorul deceniu. Iar Europa este una dintre puținele piețe suficient de mari care o pot ajuta în atingerea acestei ținte.
Importanța parteneriatului UE - Canada
UE este deja al doilea partener comercial al Canadei, iar schimburile de bunuri și servicii au ajuns la aproximativ 130 de miliarde de euro în 2025, cu 80% peste nivelul din 2016, înainte de aplicarea acordului de liber schimb dintre UE și Canada (CETA), potrivit Comisiei Europene.
Bruxelles-ul încearcă, la rândul său, să reducă dependența de China pentru materii prime critice și tehnologii strategice, să-și consolideze industria de apărare și să găsească surse mai sigure de energie.
Canada, o economie occidentală, stabilă politic și deja legată de piața europeană printr-un acord comercial, dispune de o parte dintre aceste resurse. Este un producător important de nichel, cobalt și potasiu.
Canada este cel mai mare furnizor de uraniu pentru centralele nucleare din UE. Anul trecut a asigurat aproximativ 37% din uraniul cumpărat de acestea, însă aproape 47% continuă să vină din statele fostei Uniuni Sovietice, inclusiv aproape 16% din Rusia, potrivit Euratom Supply Agency. O relație mai strânsă cu Ottawa ar ajuta Europa să reducă una dintre dependențele energetice pe care războiul din Ucraina le-a transformat într-o problemă de securitate.
Vezi și: Taxele vamale canadiene lovesc exporturile SUA. Măsurile de retorsiune au intrat în vigoare
Războiul comercial cu SUA împinge Canada spre noi alianțe
Propunerea privind statutul de „membru asociat” se înscrie într-o strategie mai amplă promovată de Mark Carney de la începutul anului, prin care Canada încearcă să-și consolideze relațiile cu alte puteri economice pe fondul deteriorării legăturilor cu Statele Unite, scrie New York Times.
Premierul canadian a susținut în discursul de la Davos că ordinea internațională nu trece printr-o simplă tranziție, ci printr-o ruptură, în care comerțul, energia, tehnologia și accesul la piețe au devenit instrumente de presiune politică. El mizează pe cooperarea dintre așa-numitele „puteri medii”, care separat nu au forța economică a Statelor Unite sau Chinei, dar împreună ar putea avea suficientă greutate pentru a-și reduce dependența de cele două superputeri.
Câteva luni mai târziu, Carney a arătat că o asemenea alianță ar avea și forța economică necesară pentru a conta: Europa, Canada, Australia, Japonia și Coreea de Sud au împreună o economie mai mare decât cea a Statelor Unite și fluxuri comerciale de trei ori mai mari decât China.
Va fi însă dificil ca această forță economică să devină o pârghie geopolitică. Aceste țări au interese și relații diferite cu Washingtonul și Beijingul, ceea ce poate limita ambiția premierului canadian de a construi o contrapondere la cele două mari puteri.
Deocamdată, nu se conturează un al treilea pol economic capabil să rivalizeze cu Statele Unite și China. Presiunile comerciale ale Washingtonului și dependența de China în domenii strategice oferă însă tot mai multe motive pentru apropierea economiilor aflate între cele două mari puteri.
