BNR menține dobânda-cheie la 6,50%, pe fondul inflației ridicate și al incertitudinilor economice. Estimările băncii centrale
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința de miercuri, 8 iulie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, în contextul unei inflații încă ridicate și al incertitudinilor legate de evoluția economiei, conflictul din Orientul Mijlociu și consolidarea bugetară.
BNR a decis, de asemenea, menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare, Lombard, la 7,50% pe an, și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Inflația a urcat la 10,85% în mai
Potrivit BNR, rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului al doilea din 2026, ajungând la 10,85% în luna mai, de la 9,87% în martie.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Nicușor Dan: România va aloca anul acesta 3,7% din PIB pentru apărare și securitate și se alătură proiectului NATO Drone Edge
„Avansul a fost antrenat în principal de creșterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, sub impactul unor efecte de bază și al ascensiunii cotației petrolului, precum și ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat”, arată banca centrală.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat, care exclude prețurile administrate, volatile, tutunul și alcoolul, și-a întrerupt tendința lent descendentă și a urcat la 8,5% în mai, de la 8,2% în martie.
BNR explică evoluția prin efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, creșterea cursului leu/euro și dinamica prețurilor unor importuri, inclusiv în contextul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt.
Vezi și Românii se tem de un nou val de scumpiri. 4 din 10 spun că veniturile le-au scăzut în ultimul an
Economia a stagnat în primul trimestru
Activitatea economică a stagnat în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul al patrulea din 2025, arată banca centrală.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, economia a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după un avans de 0,2% în trimestrul IV 2025.
„Față de aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică a înregistrat o scădere de 1,2 la sută în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2 la sută în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor populației și-a accentuat contracția în termeni anuali în primele trei luni din 2026, iar formarea brută de capital fix și-a încetinit creșterea, care a rămas totuși solidă”, explică BNR.
Totodată, evoluția exportului net și-a diminuat impactul expansionist în trimestrul I 2026, ca urmare a restrângerii decalajului pozitiv dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, ambele în scădere în raport cu trimestrul precedent. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale și-a temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent și-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.
Creditarea privată a crescut până la 7,7% în mai
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească ușor în primele două luni ale trimestrului al doilea, ajungând la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, „în condițiile în care scăderea de ritm consemnată de componenta în lei a fost vizibil devansată ca impact de continuarea creșterii susținute a variației creditului în valută - pe seama evoluției împrumuturilor societăților nefinanciare -, precum și de efectul statistic al evoluției cursului de schimb al leului.”
Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă, ajungând la 66,9 la sută în mai, de la 67,8 la sută în martie 2026.
BNR se așteaptă la o scădere substanțială a inflației în trimestrul III
Potrivit evaluărilor actuale ale băncii centrale, rata anuală a inflației ar urma să se reducă ușor în luna iunie și să consemneze o scădere substanțială în trimestrul al treilea din 2026.
Evoluția ar urma să fie susținută de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și accizelor.
BNR anticipează, de asemenea, presiuni dezinflaționiste mai evidente pe termen mai lung, în special din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare începute în 2025 și continuate în acest an.
„În același timp, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.”
Te-ar putea interesa și Moody’s avertizează asupra riscurilor pentru economia României. Nazare: Miza este păstrarea ratingului de țară
Riscuri mari dinspre Orientul Mijlociu și șocul energetic
Banca centrală avertizează însă că incertitudinile rămân ridicate, inclusiv în actualul context politic intern, mai ales în ceea ce privește măsurile care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după anul curent.
BNR indică și riscuri importante generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de șocul energetic global. Acestea pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, activitatea companiilor, profiturile firmelor, dinamica economiilor europene și globale, dar și percepția de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
În acest context, banca centrală subliniază că absorbția și utilizarea fondurilor europene, în special a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru a contrabalansa parțial efectele consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Următoarea ședință dedicată politicii monetare va avea loc în data de 10 august 2026.
