UE importă aproape tot petrolul pe care îl consumă. Oficial BNR: „Dependența de Rusia rămâne evidentă”
Uniunea Europeană continuă să depindă în mare măsură de importurile de energie, însă, după 2022, a reușit să înlocuiască dependența de Rusia cu un portofoliu mai diversificat de furnizori, susține Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-o analiză publicată online.
„Uniunea Europeană a avut dintotdeauna o dependenţă ridicată de energia importată. UE nu are rezervele de petrol ale Orientului Mijlociu, resursele Statelor Unite şi nici producţia de ţiţei a Norvegiei”, afirmă oficialul BNR.
Potrivit analizei, dependența Uniunii Europene de importurile de petrol și produse petroliere a ajuns la 96,6% în 2024, conform datelor Eurostat. Seria statistică din perioada 2010-2024 arată că indicatorul s-a menținut relativ stabil, în jurul valorii de 95%.
Deși statele membre produc petrol, volumele sunt insuficiente pentru a acoperi consumul. În 2024, Italia, Danemarca și România au fost principalii producători de țiței din Uniunea Europeană, însă producția totală a fost de doar 15,5 milioane de tone, comparativ cu 471,3 milioane de tone importate.
„Pentru fiecare tonă de ţiţei extrasă în UE, sunt importate peste 30 de tone”, subliniază Cristian Popa.
Sursele de aprovizionare s-au schimbat
Potrivit membrului Consiliului de Administrație al BNR, cea mai importantă schimbare din ultimii ani nu este reducerea dependenței de importuri, ci schimbarea furnizorilor.
„Începând din 2022, s-a produs o schimbare majoră la nivelul furnizării. Rolul Rusiei în aprovizionarea Europei cu petrol şi produse petroliere s-a redus dramatic. O evoluţie asemănătoare poate fi observată şi în cazul gazelor naturale. Uniunea Europeană a reuşit să înlocuiască o dependenţă geopolitică foarte riscantă cu un mix mai diversificat de furnizori”, arată Cristian Popa.
În prezent, o parte importantă a importurilor de țiței provine din Statele Unite, Norvegia, Kazahstan și state din Orientul Mijlociu.
Rafinăriile europene își păstrează capacitatea de producție
Analiza mai arată că Uniunea Europeană dispune în continuare de o industrie importantă de rafinare. În 2024, rafinăriile europene au produs aproximativ 543,7 milioane de tone echivalent petrol de produse petroliere, inclusiv motorină, benzină, kerosen și GPL. Totuși, producția este cu aproximativ 15% sub nivelul maxim înregistrat la mijlocul anilor 2000, iar materia primă utilizată provine aproape integral din import.
În opinia lui Cristian Popa, Uniunea Europeană nu trebuie să urmărească autosuficiența energetică, ci reducerea vulnerabilităților prin diversificarea surselor de aprovizionare.
„UE nu trebuie să producă tot ceea ce consumă. Atunci când geografia nu îţi este favorabilă, iar subsolul nu îţi oferă resursele de care ai nevoie, securitatea se construieşte prin libertatea de a avea opţiuni”, afirmă oficialul BNR.
Acesta adaugă că o securitate energetică mai solidă presupune „pieţe funcţionale, reguli simple şi predictibile, infrastructură bună, comerţ deschis şi diversitate de furnizori”, astfel încât Uniunea Europeană să fie mai puțin expusă șocurilor geopolitice și perturbărilor din lanțurile globale de aprovizionare.
Te-ar putea interesa și FMI: Românii și restul lumii trebuie să se pregătească pentru noi scumpiri, dacă apar noi șocuri economice