Bulgaria trece la euro într-o lună. România rămâne în urmă, chiar la mare distanță
Bulgaria a primit în acest an undă verde de la Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană pentru a adopta moneda unică de la 1 ianuarie 2026. Decizia marchează un moment istoric pentru vecini, care vor deveni al 21-lea stat din zona euro, la trei ani după aderarea Croației. În același timp, România rămâne printre cele șase state membre care nu au nicio perspectivă clară privind trecerea la moneda unică, din cauza dezechilibrelor economice majore.
Aderarea la zona euro nu înseamnă doar trecerea la bancnote și monede comune, ci și acces la deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene, inclusiv influențarea ratelor dobânzilor, a politicilor de lichiditate și a regulilor de stabilitate financiară. Țara îndeplinește astăzi toate criteriile economice și juridice din Tratatul de la Maastricht, după ani de ajustări fiscale și reforme monetare.
Deja băncile din Bulgaria se pregătesc, asigurându-se că toate bancomatele vor fi aprovizionate cu euro începând de la 1 ianuarie. În pofida vocilor care transmit că nu este momentul pentru această schimbare, autoritățile avansează procesul.
De ce Bulgaria a reușit și România nu?
Aderarea la euro este condiționată de câteva criterii economice și unul juridic, iar Bulgaria le bifează pe toate. Vecinii au primit undă verde în vara anului 2025, așa că ne vom uita la datele luate în considerare atunci.
Astfel, primul criteriu ține de inflație. Rata nu trebuia să depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai performante trei state membre. În aprilie, de exemplu, Franța avea o inflație de 0,9%, Cipru 1,4%, iar Danemarca 1,5%. Cu o inflație de 2,8%, Bulgaria s-a încadrat. România avea o rată a inflației de 4,9%.
Apoi, deficitul public, planificat sau real, nu ar trebui să depășească 3% din PIB. Deficitul bugetar al Bulgariei a fost de 3% din PIB în 2024. Spre comparație, deficitul României s-a ridicat la 9,3% anul trecut.
Ponderea datoriei publice nu ar trebui să depășească 60% din PIB. Datoria publică a Bulgariei a fost de 24,1% din PIB în 2024, mult sub pragul de 60% impus de Uniunea Europeană. Comparativ, în cazul României, raportul datorie publică/PIB s-a ridicat la 54,8% din PIB la sfârșitul anului 2024.
De asemenea, rata medie nominală a dobânzii pe termen lung a țării nu ar trebui să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.
Un ultim criteriu este stabilitatea cursului de schimb. Țara a trebuit să participe la Mecanismul Cursului de Schimb timp de cel puțin doi ani fără să existe devieri semnificative și fără să-și devalorizeze moneda față de euro din proprie inițiativă. Bulgaria a avut un curs stabil și a fixat leva față de euro la 1,95583 încă de la apariția monedei unice în 1999. Leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb.
Scopul mecanismului este de a demonstra că economia unei țări poate funcționa în mod corespunzător, fără a se recurge la fluctuații monetare excesive. Întrucât participarea reprezintă o condiție prealabilă pentru introducerea monedei euro, se preconizează că toate statele membre din afara zonei euro, cu excepția Danemarcei, vor adera la mecanism la un moment dat. Nu este clar când România va participa.
Ne putem uita și la PIB, de exemplu, în primul trimestru al anului. Bulgaria a avut o creștere a PIB-ului de 0,6% în primele trei luni, în timp ce România a înregistrat o stagnare.
Pe lângă criteriile economice, statele candidate trebuie să aibă legislația bancară aliniată cu Statutul Băncii Centrale Europene și al Sistemului European al Băncilor Centrale. Bulgaria a finalizat procesul, inclusiv integrarea în mecanismul unic de supraveghere.
Pe scurt, în timp ce Bulgaria finalizează una dintre cele mai importante etape ale integrării europene, România rămâne printre statele cu cea mai slabă performanță fiscală din UE. După această extindere, doar șase state membre vor mai rămâne în afara zonei euro: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca.
Menționăm că Danemarca a negociat o clauză de neparticipare la zona euro.
