Cifra de afaceri în industrie a crescut în primele 11 luni din 2025. Economist: „Economia nu se prăbușește, dar devine mai selectivă”
Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) relevă faptul că cifra de afaceri în industrie la nivelul primelor 11 luni din 2025 a crescut cu 2,9%, datorită evoluțiilor pozitive înregistrate pe zona extractivă și prelucrătoare.
Pe grupe industriale, în perioada 1.01-30.11.2025 au fost înregistrate creșteri în:
- industria bunurilor de folosință îndelungată (+7,8%),
- industria bunurilor de uz curent și industria bunurilor de capital (+3,6%, fiecare)
- industria bunurilor intermediare (+3,0%).
Avansul din industria prelucrătoare a fost susținut de majorări în toate marile segmente industriale, cele mai mari creșteri fiind consemnate în industria bunurilor de uz curent (+7,2%) și în industria bunurilor de folosință îndelungată (+4,8%).
„Creșterea nominală de 2,9% pe primele 11 luni din 2025 indică o reziliență a industriei, dar trebuie privită cu prudență: fiind o valoare nominală, ea include și efectul inflației. Scăderea din noiembrie (-5,9% față de octombrie) sugerează o frânare sezonieră mai bruscă decât de obicei sau o reacție la costurile ridicate cu energia și forța de muncă spre final de an”, transmite economistul Claudiu Trandafir, pentru DigiEconomic.
Impactul în economie și industrie
Industria românească dă semne de încetinire, în pofida rezultatelor pozitive din statistici.
„Industria extractivă și cea prelucrătoare rămân motoarele, dar 'oboseala' din noiembrie arată că marjele de profit sunt sub presiune. Scăderea față de noiembrie 2024 (-0,4%) indică faptul că volumul real (ajustat la inflație) ar putea fi în stagnare sau ușoară contracție. Industriei îi este tot mai greu să transfere costurile de producție către prețul final”, avertizează economistul.
Schimbările vor fi resimțite la nivelul societății.
„Atât timp cât cifra de afaceri pe 11 luni e pe plus, nu vedem un risc iminent de disponibilizări masive, dar dinamica angajărilor ar putea încetini. Totuși, dacă industria nu produce eficient, bunurile de consum vor continua să aibă prețuri ridicate.
În contextul în care salariile au crescut semnificativ (aproape dublu față de 2019), puterea de cumpărare a cetățeanului mediu rămâne protejată, chiar dacă industria ''tușește'' temporar”, explică Claudiu Trandafir.
Evoluția comenzilor noi în industria prelucrătoare
Industria prelucrătoare menține un avans bun, însă impactul asupra economiei românești va fi resimțit în primul trimestru din 2026.
„Comenzile noi sunt indicatorul avansat (leading indicator) al economiei. Faptul că pe primele 11 luni avem un avans de 3,8% este vestea bună: există încă cerere externă și internă pentru produsele românești. Declinul din noiembrie este însă un ''duș rece'' care anunță un început de an 2026 mai precaut.
Concret, se declanșează un efect de domino: scăderea comenzilor noi în noiembrie va fi resimțită în cifra de afaceri din primele luni ale lui 2026. Este un semnal de alarmă pentru investițiile în capital fix.
În 2026, cine nu are o structură de finanțare optimizată va suferi. Dacă industria prelucrătoare nu are comenzi, fluxul de numerar scade, iar capacitatea de a susține măriri salariale sau investiții în tehnologizare este limitată”, precizează economistul Claudiu Trandafir.
2026 se anunță complicat
Anul curent ar putea veni la pachet cu o serie de rezultate neașteptate.
„Datele INS confirmă paradoxul anului 2026: avem o industrie care încă livrează pe plus la nivel anual, susținută de consumul intern generat de salarii mai mari, dar care începe să simtă limitele creșterii nominale. Scăderea comenzilor noi din noiembrie ne spune că industria intră într-o fază de optimizare obligatorie.
Pentru cetățean, mesajul este clar: economia nu se prăbușește, dar devine mai selectivă. Într-un mediu unde comenzile noi scad, dar salariile rămân sus, eficiența este singura soluție. Așa cum refinanțarea este igienă financiară pentru individ, optimizarea costurilor de finanțare va fi colacul de salvare pentru industrie în 2026. Banii trebuie să circule către tehnologizare pentru a compensa scăderea volumelor din perioadele de declin sezonier”, concluzionează economistul.
