Economia României va stagna în primele trei luni din 2026, estimează BNR. Cauza: măsurile fiscale și inflația ridicată
Banca Națională a României (BNR) estimează că economia României va stagna în primul trimestru al anului 2026, similar cu ultimul trimestru din 2025, pe fondul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate și al nivelului ridicat al inflației anuale, potrivit minutei primei ședințe de politică monetară din acest an, publicată joi, 29 ianuarie.
Consiliul de administrație al BNR a decis recent menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50%.
„Referitor la perspectiva pe termen foarte scurt a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate și al nivelului ridicat al ratei anuale a inflației”, se arată în minută.
Riscuri interne și externe
Membrii Consiliului de Administrație al BNR au atras atenția că incertitudinile semnificative asupra economiei vin atât din mediul intern, asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar pe o traiectorie sustenabilă, cât și din mediul extern, incluzând conflictele geopolitice, tensiunile comerciale și creșterea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în UE.
În acest context, BNR subliniază importanța atragerii și utilizării fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU.
„S-a reiterat că atragerea și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziția energetică, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești”, mai arată sursa citată.
Vezi și Motivele pentru care BNR a menținut dobânzile de referință. Vine în sprijinul creșterii economice
Estimări privind inflația
Referitor la inflație, membrii Consiliului estimează o descreștere modestă în T1 2026, influențată de factorii pe partea ofertei, cum ar fi evoluția cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și de efectele plafonării prețului la energie și majorării TVA și accizelor în 2025.
„S-a convenit că acțiunea factorilor pe partea ofertei rămâne totuși o sursă de riscuri în sens ascendent pe orizontul scurt de timp, având în vedere posibilele efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei electrice, dar mai cu seamă incertitudinile asociate evoluției pe termen scurt a prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu.
În ceea ce privește factorii fundamentali, s-a concluzionat că din partea acestora se vor resimți presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste în perspectivă apropiată, date fiind, pe de o parte, probabila adâncire accentuată a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025 și în trimestrul I 2026, asociată cu slăbirea cererii de consum, iar, pe de altă parte, decalajul de timp necesar manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB, precum și dinamica încă ridicată a costurilor salariale unitare din unele sectoare furnizoare de bunuri și servicii pentru populație”, se mai precizează în minută.
