Motivele pentru care BNR a menținut dobânzile de referință. Vine în sprijinul creșterii economice
În cadrul ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (CA al BNR) din 19 ianuarie 2026, oficialii au decis să mențină neschimbate ratele dobânzilor cheie, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice recente, iar joi, 29 ianuarie, au publicat minuta întâlnirii.
Prin decizia adoptată recent se menține:
- rata dobânzii de politică monetară: 6,50%
- rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard): 7,50%
- rata dobânzii aferente facilității de depozit: 5,50%
De asemenea, se mențin nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
Starea inflației
În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației s-a înscris în debutul trimestrului IV 2025 pe o pantă lent descrescătoare, așa cum s-a anticipat, reducându-se în decembrie la 9,69%, de la 9,88% în septembrie. S-a observat că descreșterea fost antrenată de scăderile semnificative de dinamică consemnate în acest interval de prețurile combustibililor și de LFO (prețurile volatile ale alimentelor).
Concomitent, inflația CORE2 a continuat să se mărească, ajungând la 8,5% în decembrie, de la 8,1% în septembrie, în condițiile creșterii dinamicii prețurilor pe toate cele trei segmente ale inflației de bază, mai cu seamă pe cel al serviciilor și pe cel al alimentelor procesate. Această majorare reflectă influențele persistente venite din dinamica costurilor salariale și din nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, alături de cele decurgând din creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro, precum și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice.
Inflația CORE2 este un indicator cheie calculat de BNR pentru a măsura variația prețurilor bunurilor (nu sunt incluse produsele cu prețuri volatile, precum legume, fructe, ouă, combustibili, gaze/energie și cele reglementate).
Perspective dezinflaționiste
Prognozele inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari au avut o evoluție ușor oscilantă pe parcursul trimestrului IV 2025, iar în ultima lună a anului s-au mărit, revenind în apropierea limitei de sus a intervalului țintei. Puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat însă să fie afectată considerabil în acest interval de nivelul ridicat al ratei anuale a inflației, care s-a redus totuși ușor față de vârful atins în luna septembrie.
Presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali (rata inflației, lichiditatea din sistemul bancar, creșterea economică, deficitul bugetar și contul curent) sunt de așteptat să se intensifice pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi cele din partea cererii agregate, în contextul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare.
„Într-o asemenea conjunctură, riscul ca actualul puseu inflaționist să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, dat fiind și comportamentul inflației din anii precedenți”, apreciază reprezentanții BNR.
