Economia României în 2025: un an de ajustări, investiții și reziliență economică. Ce ne așteaptă în 2026
Anul 2025 a fost caracterizat de o încetinire a ritmului de creștere economică în România, pe fondul presiunilor fiscale, al inflației ridicate și al unui context extern marcat de incertitudine. Datele publicate de Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României și Eurostat indică menținerea creșterii economice în teritoriu pozitiv, concomitent cu accentuarea dezechilibrelor structurale acumulate în anii anteriori.
Potrivit datelor INS, produsul intern brut al României a înregistrat o creștere de aproximativ 0,8% în primele trei trimestre ale anului 2025, comparativ cu perioada similară din 2024. Ritmul de creștere s-a situat sub nivelurile consemnate în anii precedenți și a fost influențat de dinamica modestă a consumului, de evoluția sectorului industrial și de contextul economic european.
Contribuțiile pozitive la formarea PIB au provenit în principal din construcții, IT și comunicații, precum și din agricultură, în timp ce industria a avut o evoluție negativă în prima parte a anului.
Conform datelor Eurostat, România se afla în 2024 pe locul 18 în rândul celor 27 de state membre UE raportat la PIB per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare, împărţind poziţia cu Polonia şi Estonia. În ceea ce privește consumul individual efectiv al gospodăriilor populației, indicatorul AIC a depășit 85% din media UE.
Deficitul bugetar și deficitul de cont curent
În anul 2025, România a continuat să înregistreze un deficit bugetar ridicat, de 6,40% din PIB, ca urmare a creșterilor anterioare ale cheltuielilor publice și a ajustării graduale a politicii fiscale. Datele guvernamentale indică menținerea deficitului peste pragurile de referință europene.
Deficitul de cont curent a rămas, de asemenea, la un nivel ridicat, depășind 8% din PIB, potrivit datelor BNR. Dezechilibrul extern a fost determinat în principal de deficitul comercial, parțial compensat de excedentul serviciilor și de intrările de capital.
Datele INS indică o creștere de aproximativ 3,9% a investițiilor nete în primele nouă luni ale anului 2025, până la un nivel de 143,2 miliarde de lei. Accelerarea investițiilor a fost mai pronunțată în trimestrul al treilea, pe fondul proiectelor de infrastructură și al investițiilor finanțate din fonduri europene.
Potrivit BNR, investițiile străine directe au însumat aproximativ 5,65 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2025. Majoritatea acestor intrări au fost reprezentate de participații la capital, iar restul de credite intra-grup. Nivelul ISD a fost superior celui din anul precedent, în contextul reluării unor proiecte investiționale amânate.
Rata inflației a crescut din nou în a doua parte a anului 2025, atingând valori apropiate de 10% în lunile de vară, potrivit INS. Creșterea prețurilor a fost influențată de majorarea TVA, liberalizarea pieței energiei și evoluția prețurilor administrate.
Creșterile salariale medii au fost inferioare ritmului inflației în anumite perioade ale anului, ceea ce a condus la stagnarea sau diminuarea puterii de cumpărare pe termen scurt.
Piața muncii a rămas relativ stabilă în 2025, fără variații semnificative ale ratei șomajului. Numărul salariaților a fost susținut de sectorul serviciilor și de construcții, în timp ce unele sectoare orientate spre consum au raportat ajustări de personal.
