Impactul noilor taxe vamale impuse de SUA asupra inflației în Europa. Oficial: Tarifele sunt o veste proastă pentru toată lumea
Noile tarife comerciale anunțate de Statele Unite ar putea afecta creșterea economică pentru toate părțile implicate, însă impactul asupra inflației din Europa ar trebui să fie „relativ redus”, a declarat marți, 20 ianuarie, Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Centrale Franceze.
Trump și-a intensificat presiunile pentru a obține controlul asupra Groenlandei și a amenințat cu introducerea unei taxe vamale suplimentare de 10%, de la 1 februarie, asupra Danemarcei, Suediei, Franței, Germaniei, Olandei, Finlandei, Norvegiei și Regatului Unit, care ar urma să crească la 25% începând cu 1 iunie.
În fața amenințărilor de la Casa Albă, Uniunea Europeană ia în calcul măsuri de retorsiune prin impunerea unor taxe vamale în valoare de 93 de miliarde de euro. Liderii europeni vor organiza joi o reuniune de urgență la Bruxelles pentru a analiza posibilele direcții de răspuns.
„În ceea ce privește activitatea economică, tarifele sunt, evident, o veste proastă pentru toată lumea… inclusiv pentru SUA”, a spus Villeroy într-un interviu pentru Bloomberg TV, desfășurat la Davos, citat de Reuters.
El a adăugat că tarifele introduse anul trecut nu au avut un efect semnificativ asupra inflației în zona euro, deoarece majoritatea costurilor au fost suportate de consumatorii americani, iar o situație similară este de așteptat în cazul noilor taxe vamale.
Vezi și ANALIZĂ Calendarul tarifelor impuse de Trump în 2025. Un an de tensiuni comerciale globale
Tot marți, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Scott Bessent, a sfătuit țările europene să nu riposteze la noile tarife comerciale impuse de Washington în contextul crizei legate de Groenlanda, îndemnând liderii internaționali „să nu reacționeze impulsiv” și „să lase lucrurile să evolueze”.
Inflația în UE și zona euro
Conform datelor publicate recent de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,9% în decembrie 2025, în scădere față de 2,1% în noiembrie, și 2,4% în decembrie 2024. În Uniunea Europeană, inflația anuală a fost de 2,3% în decembrie 2025, față de 2,4% în noiembrie și 2,7% în 2024.
Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Cipru (0,1%), Franța (0,7%) și Italia (1,2%), în timp ce cele mai ridicate s-au înregistrat în România (8,6%), Slovacia (4,1%) și Estonia (4,0%). Comparativ cu noiembrie 2025, inflația anuală a scăzut în 18 state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în șase.
România este pentru al doilea an consecutiv la coada clasamentului, având cea mai mare inflație din spațiul comunitar.
Aproape 3.000 de lideri politici și economici, inclusiv numeroși șefi de stat și de guvern, s-au reunit la Davos, în cadrul ediției 2026 a forumului, desfășurată sub tema „Un spirit al dialogului”.
De ce e Groenlanda atât de valoroasă
Cu o suprafață de aproximativ 2,16 milioane de kilometri pătrați, de peste nouă ori mai mare decât România, și o populație de doar circa 56.000 de locuitori, Groenlanda a devenit una dintre cele mai valoroase piese de pe tabla geopolitică globală. Oficial, insula arctică se află sub coroana daneză, însă beneficiază de autonomie extinsă din 2009, inclusiv control asupra resurselor naturale.
În ultimii ani, Groenlanda a intrat tot mai des în discursul politic de la Washington. În timpul celui de-al doilea mandat, Donald Trump nu a exclus public nici măcar posibilitatea preluării insulei cu forța, o declarație fără precedent între aliați ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Vezi și Cât costă Groenlanda: prețul la care Trump ar putea cumpăra insula
Miza reală este una de resurse și bani. Insula dispune de:
- rezerve de petrol și gaze naturale;
- uraniu, esențial pentru energie și apărare;
- aur, diamante și rubine;
- zăcăminte importante de pământuri rare, critice pentru industria tehnologică, baterii, turbine eoliene, armament și petrochimie;
- metale strategice precum nichel, cobalt și molibden.
În prezent, peste 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, iar legislația de mediu limitează exploatarea. Acest lucru a ținut investițiile la un nivel relativ scăzut, în pofida potențialului estimat la zeci, posibil sute de miliarde de dolari pe termen lung.
Însă schimbările climatice modifică rapid ecuația economică: ghețarii se topesc, rutele maritime polare devin navigabile, iar costurile logistice scad.
Pentru comerțul global, aceste rute pot reduce timpul de transport dintre Asia, Europa și America de Nord cu până la 30-40%, comparativ cu traseele tradiționale. Nave comerciale chineze și ruse folosesc deja aceste coridoare, un fapt care îngrijorează Washingtonul, conform unei analize Il Messaggero.
