UE pregătește ajutoare pentru fermieri după explozia prețurilor la îngrășăminte. Bruxelles-ul activează fondurile de criză
Uniunea Europeană (UE) se pregătește să anunțe un nou pachet de sprijin pentru fermieri, pe fondul scumpirii accelerate a îngrășămintelor și al presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, care afectează aprovizionarea globală.
Executivul european urmează să prezinte marți, 19 mai, un plan de acțiune pentru sectorul agricol, în timp ce organizațiile fermierilor au convocat un protest la Strasbourg, în fața Parlamentului European, cerând măsuri urgente pentru limitarea impactului asupra costurilor de producție.
„Fermierii abordează următorul sezon de cumpărare a îngrășămintelor într-un climat de incertitudine extremă, nu doar privind costurile, ci și disponibilitatea acestora”, avertizează Copa-Cogeca, care reprezintă principalele sindicate agricole europene.
Îngrășămintele s-au scumpit cu peste 30% în câteva luni
Presiunile au crescut puternic după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Înaintea conflictului, aproximativ 30% din comerțul global cu îngrășăminte tranzita Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie și materii prime.
De la sfârșitul lunii februarie, prețurile îngrășămintelor în Europa au urcat abrupt. Îngrășămintele pe bază de azot au ajuns la aproximativ 500 euro pe tonă, față de circa 380 euro pe tonă în iarna trecută, ceea ce înseamnă o creștere de peste 30%.
În paralel, fermierii sunt afectați și de scumpirea motorinei, cost esențial pentru lucrările agricole.
Te-ar putea interesa și Benzina și motorina, mai scumpe marți. Unde sunt cele mai mici prețuri din țară
Bruxelles-ul activează fondurile de criză
Pe termen scurt, Comisia Europeană va apela la rezerva agricolă europeană, instrument creat pentru situații excepționale și crize în agricultură.
Pentru 2026, fondul are prevăzut un buget de aproximativ 200 milioane de euro, bani care ar urma să fie folosiți pentru sprijinirea fermierilor afectați de creșterea costurilor.
Presiunea este însă deosebit de mare în sectorul cerealelor. Producătorii europeni se confruntă deja de trei ani cu marje reduse, după recolta slabă de grâu din 2024 și costurile ridicate din 2025, în timp ce prețurile cerealelor rămân sub presiune.
În Franța, unul dintre cei mai mari producători agricoli ai Europei, grâul se tranzacționează sub pragul de 200 euro pe tonă, pe fondul concurenței internaționale.
UE vrea mai puțină dependență de importuri
Criza actuală readuce în prim-plan vulnerabilitatea Europei, aceea că blocul comunitar importă aproximativ 60% din îngrășămintele consumate.
Ca răspuns, Bruxelles-ul pregătește măsuri pe termen lung pentru:
- diversificarea surselor de aprovizionare;
- creșterea producției europene;
- dezvoltarea alternativelor cu emisii reduse de carbon.
Una dintre variantele analizate este relaxarea regulilor privind nitrații, pentru a permite utilizarea mai largă a digestatului (reziduuri rezultate din procesarea deșeurilor organice și utilizate drept substitut pentru îngrășămintele chimice).
Măsura provoacă însă controverse, organizațiile de mediu avertizând asupra riscului de poluare a apelor.
Taxele pentru îngrășămintele din Rusia rămân
În ciuda solicitărilor venite din partea unor state membre și a organizațiilor agricole, Comisia Europeană nu intenționează să renunțe la mecanismul CBAM (taxa de carbon la frontieră) aplicat îngrășămintelor, introdus de la începutul acestui an.
Bruxelles-ul susține că sistemul este esențial pentru decarbonizarea industriei și protejarea producătorilor europeni.
Totodată, UE nu va opri nici majorarea graduală a taxelor pentru îngrășămintele importate din Rusia și Belarus, măsură menită să reducă dependența de importurile care alimentează economia rusă.
Între timp, ambițiile Europei privind producția de îngrășăminte „verzi” se lovesc de costurile ridicate ale energiei. Mai multe proiecte au fost deja abandonate, inclusiv inițiativa „Green Ammonia Linz” din Austria.