Datele obținute de operatorii IRES aflați la secțiile de votare la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, duminică, 24 noiembrie, arată că românii au votat în proporție de 67,1% pentru Klaus Iohannis și de 32,9% pentru Viorica Dăncilă.
Rezultatele sunt pentru ora 21, și au o marjă de eroare de 2%.
Chestionarele au fost aplicate față în față, la ieșirea de la urne, în 352 de secții de vot din țară.
Suplimentar față de estimările bazate pe datele culese de la secțiile de vot de pe teritoriul României, predicțiile transmise de IRES iau în calcul un model statistic de redistribuire a voturilor din diaspora.
Vedeți AICI rezultatele provizorii ale alegerilor prezidențiale 2019, turul al doilea.
Candidații la alegerile prezidențiale 2019 turul doi
Klaus Iohannis, actualul președinte al țării, care este susținut de PNL, şi Viorica Dăncilă, fost premier și candidat al PSD, s-au confruntat în cel de-al doilea tur de scrutin.
După primul tur al alegerilor prezidenţiale 2019, care a avut loc în perioada 8-10 noiembrie în diaspora și pe 10 noiembrie la secțiile din țară, Klaus Iohannis a obţinut 37,82% din voturi, iar Viorica Dăncilă - 22,26%, potrivit rezultatelor oficiale ale BEC.
În primul tur al alegerilor prezidențiale 2019, românii au putut să aleagă unul din cei 14 candidați validați: Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna, Mircea Diaconu, Theodor Paleologu, Kelemen Hunor, Ramona Ioana Bruynssels, Cătălin Ivan, Alexandru Cumpănașu, Viorel Cataramă, Bogdan Stanoevici, John Ion Banu, Ninel Peia și Sebastian-Constantin Popescu.
Rezultate finale alegeri prezidențiale 2019, primul tur
- Klaus Iohannis - 37,82% (3.485.292 voturi) (37,82%)
- Viorica Dăncilă - 22,26% (2.051.725)
- Dan Barna - 15,02% (1.384.450)
- Mircea Diaconu - 8,85% (815.201 voturi)
- Theodor Paleologu - 5,72% (527.098 voturi)
- Kelemen Hunor - 3,87% (357.014 voturi)
- Ramona-Ioana Bruynseels - 2,65% (244.275 voturi)
- Alexandru Cumpănaşu - 1,53% (141.316 voturi)
- Viorel Cataramă - 0,53% (48.622 voturi)
- Bogdan Stanoevici - 0,43% (39.192 voturi)
- Cătălin Ivan - 0,36% (32.787 voturi)
- Ninel Peia - 0,34% (30.884 voturi)
- Sebastian Popescu - 0,33% (30.850 voturi)
- John-Ion Banu - 0,30% (25.769 voturi).
Condițiile pentru validarea votului la alegerile prezidențiale 2019
În ziua votului, la secția la care sunt arondați, alegătorii trebuie să prezinte actul de identitate operatorului de calculator al secției de votare. După scanarea actului de identitatea și validare, alegătorii vor merge la masa la care sunt membrii biroului electoral. După semnarea sau înscrierea și semnarea pe lista electorală, alegătorii primesc un buletin de vot și o ștampilă.
Înainte de a intra în cabina de vot, asiguraţi-vă că pe spatele buletinului de vot este aplicată ștampila de control a secției de votare. Dacă aceasta lipsește, votul va fi declarat nul.
Dacă este aglomerație și credeţi că secretul votului dumneavoastră poate fi încălcat, mai bine mai așteptaţi sau înștiințaţi președintele secției de votare. Accesul alegătorilor în sala de votare trebuie să aibă loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Ce face președintele, atribuțiile șefului statului
Potrivit Constituției, preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. De asemenea, reşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Atribuții:
- Numește premierul și guvernul
- Politica externă – încheie tratate internaţionale în numele României
- Apărarea țării – comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
- Promulgă legile sau poate întoarce o singură dată un act normativ la Parlament. Poate sesiza și Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea unor legi
- Consultă guvernul cu privire la teme de importanță majoră
- Poate participa la unele ședințe ale Guvernului
- Poate propune organizarea de referendumuri de interes național, după consultarea prealabilă a Parlamentului.
