CONSILIER DE ETICHETĂ. Cum reacționezi când auzi că te bârfesc colegii?

Un șofer beat și fără permis a produs mai multe accidente în București cu o mașină furată

Incendiu la Oltchim Râmnicu Vâlcea

Momentul în care un traficant de droguri aruncă marfa pe geam

Unul dintre cei mai mari traficanți de droguri din lume a fost arestat

După caniculă, furtunile au făcut prăpăd

Momentul în care o balenă răstoarnă o barcă în largul coastei New Hampshire. Cum au fost salvați pescarii de la bord

Cresc sau nu taxele? Anunțul ministrului de Finanțe, Marcel Boloș

Filmul crimei din Brăila, la secundă. Suspectul s-a întors în cabinetul stomatologic imediat după comiterea faptei

CNP pentru cumpărături online. Achizițiile scumpe ale românilor pe internet ar putea fi verificate de Fisc

Karina Nagy, consilier de etichetă:

Cum e elegant să reacţionăm dacă auzim doi colegi sau doi prieteni că vorbesc despre noi?

Este adevărat că bârfele nu sunt tolerate. Este dificil să treci peste un comentariu, fie el adevărat, fie el cu bază reală, fie el o invenţie.

Ceea ce numim bârfă este o ştire neadevărată despre propria persoană. Altfel, le numim doar momente de viaţă împărtăşite.

Şi atunci, cea mai bună variantă este să ne apropiem de colegii de serviciu care comentează ceva despre noi şi să intrăm în dialog cu ei, tocmai pentru a regla percepţia.

E adevărat, îţi trebuie curajul de a te duce şi de a înfrunta ceea ce se spune despre tine. Dar este foarte profitabil! Pe termen lung, voi avea un brand personal foarte puternic. Colegii mei mă vor percepe ca o persoană sinceră, o persoană care nu are nimic de ascuns, o persoană care înfruntă absolut tot ceea ce se spune despre ea.

Este posibil ca aceşti doi colegi de serviciu pe care îi înfruntăm, chiar cu cea mai mare blândeţe şi delicateţe, să bată în retragere, şi să spună „Vai de mine, eu n-am spus asta, ai auzi greşit!" Sau să spună: „Dar nu vorbeam despre tine, vorbeam despre Silvia de la etajul 4!" Ei, în cazul ăsta nu încercăm să dăm explicaţii suplimentare, doar pentru a convinge acei colegi de serviciu că „Nu nu nu, dar am auzit eu foarte bine şi ştiu că ai spus asta şi aş vrea să-ţi spun că..." Nu. Acceptăm această minciună spusă de persoana care nu a avut suficientă putere emoţională şi psihică în momentul respectiv să ducă această confruntare şi să spună „Da, eu chiar am spus asta..." Şi-a anulat opinia.

În concluzie, cea mai bună metodă de a rezolva o astfel de problemă este să ne apropiem cu blândeţe de aceşti colegi şi să le înţelegem punctul de vedere, tocmai pentru a le da explicaţiile necesare, şi părerea lor despre propria mea persoană să fie modelată de o manieră foarte naturală şi foarte cordială. Aceasta este maniera educată. Nu cea agresivă.