„Este fezabil ca Ucraina să fie protejată de scutul antirachetă al NATO?", o întrebare la care răspund jurnaliștii Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.
Florin Negruțiu subliniază că „NATO este o alianță defensivă, creată să apere și să descurajeze potențiale agresiuni. Ucraina nu este membră NATO, deci nu poate beneficia de scutul antirachetă NATO, pentru că acest lucru ar însemna intrarea NATO în război."
Claudiu Pândaru adaugă: „Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă acum Ucraina nu este doar invazia rusă, ci și lipsa de soldați și de sprijin militar consistent din partea Occidentului."
Discuția integrală:
Claudiu Pândaru: Volodimir Zelenski vrea să pună Ucraina sub scutul antirachetă al NATO. Asta și-ar dori, Florin Negruțiu. E fezabil în acest moment?
Florin Negruțiu: Nu, pentru că NATO este o alianță defensivă. A fost creată și menită să apere și să descurajeze potențiale agresiuni. NATO este obligată să intervină atunci când un membru este atacat, este agresat. În virtutea articolului cinci, umbrela de securitate NATO se aplică asupra statelor membre NATO. Scutul antirachetă este parte a umbrelei de securitate și, din fericire, România este apărată de scutul antirachetă. Elemente ale scutului sunt și în România.
Ucraina nu este membră NATO. Ucraina nu poate să intre sub scutul NATO, pentru că dacă ar intra, NATO ar fi obligată să apere Ucraina, să doboare rachetele și avioanele rusești care se află pe cerul Ucrainei. Și asta ar însemna un singur lucru: intrarea de fapt a NATO în război, ceea ce atât statele membre NATO, cât și liderii Alianței au negat de la bun început, au evitat de la bun început, au evitat inclusiv pași care ar fi dus la o escaladare, de pildă, furnizarea pentru Ucraina de rachete cu rază lungă de acțiune.
Au fost luni de zile în care statele membre au refuzat efectiv să dea acest ajutor militar Ucrainei. De ce? Tocmai pentru că Ucraina ar fi avut posibilitatea să lovească ținte adânc în interiorul Rusiei. Deci, în momentul ăsta, chiar dacă Zelenski dorește să tragă NATO în război, cred că la nivelul statelor membre NATO există un refuz categoric.
Claudiu Pândaru: Este un lucru foarte interesant care se întâmplă în Ucraina. Mă uitam zilele trecute. Cred că este a doua sondare. Sigur, luăm cu titlu de rezervă relevanța lui. Dar, este unul care indică o creștere a numărului celor care intervievați ar dori identificarea unei soluții de pace. Una dintre cele mai mari probleme pe care le are acum Ucraina în rezistența împotriva invaziei rusești începe să fie și cea internă: nu mai are soldați, nu poate reține pe front soldații, așa cum face Rusia.
Dublată desigur, de lentoarea cu care Occidentul trimite ajutor, de distanța mare dintre afirmație și decizia efectivă și apoi ajungerea armelor, ajutoarelor, muniției, ajutorului financiar în Ucraina, începe să apară și această problemă a acestei oboseli a cetățenilor puși de atâta timp să se obișnuiască cu gândul că trăiesc printr-un război cu bombe, cu vederea morților, cu rude și prieteni, bărbați plecați și femei plecate pe front să lupte și doresc să-și reia viața.
Cu cât acest război se întinde, sentimentul acesta probabil că va crește în intensitate. Și Volodimir Zelenski probabil caută soluții disperate pentru a reuși să reziste, dar să ajungă în raport direct cu Rusia, pe o poziție cât mai bună atunci când aceste negocieri inevitabile vor începe.
