Purtătorul de cuvânt al Ministerului român al Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, a reacționat la articolul publicat în revista oficială a Serviciului rus de Informații Externe (SVR), în care alegerile prezidențiale din România, în urma cărora Nicușor Dan a devenit președinte, sunt date drept exemplu de „cenzură ideologică” prin care opozanții politici din UE sunt reduși la tăcere.
„Remarcăm, nu cu surprindere, interesul neobosit pe care Federația Rusă, prin Serviciul rus de Informații Externe, îl manifestă față de alegerile din România, în timpul derulării acestora sau ulterior.
Atunci când nu provoacă nedumerire, specificul mecanismelor democratice și soliditatea acestora par să fie un elemente de constantă iritare la Moscova
În context, ar fi doar de remarcat ridicolul situației de a primi lecții despre democrație dintr-un spațiu în care alegerile libere sunt mimate de peste 20 de ani și în care opoziția este redusă la tăcere, arestată sau eliminată fizic.
În Rusia de astăzi, gesturi umane, firești, simple cum ar fi să ajuți civili ucraineni sau să depui un buchet de flori în memoria lui Boris Nemțov te pot costa libertatea.”, a scris Andrei Țărnea pe rețeaua socială X.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Astăzi, cenzura ideologică din cadrul UE a atins un nivel fără precedent. Intimidarea dizidenților și a opozanților politici capătă forme tot mai urâte, după cum s-a demonstrat, de exemplu, în cazul recentelor alegeri prezidențiale din România, sau în cazul verdictului dubios al instanței franceze în cazul lui Marine le Pen, prin care a fost împiedicată să participe la campania prezidențială din 2027”, se arată într-un articol cu titlul „Mărirea și decăderea UE”, apărut în „Iscoada”, publicația oficială a SVR, și semnat de Aleksei Anatolievici Gromîko, director al Institutului pentru Europa al Academiei de Științe a Rusiei.
În articol, conducerea UE e acuzată că încearcă să „prelungească cât mai mult criza ucraineană” și că „refuză să recunoască interesele legitime de securitate ale Rusiei”. „Oricine se disociază de acest curent mainstream devine o țintă presiunilor și a tentativelor de ostracizare, cum s-a întâmplat în cazul Budapestei, Bratislavei și al Belgradului”, se mai arată în articolul apărut în publicația SVR.
SVR l-a susținut pe față pe Călin Georgescu
La începutul lunii martie, într-o primă susținere pe față a candidatului prorus la alegerile prezidențiale din România, SVR susținea că Ursula von der Leyen a cerut ca Călin Georgescu să aibă interdicție la alegerile prezidențiale reluate în luna mai.
„Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a jucat un rol-cheie în recunoașterea ca invalide a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România, a cerut autorităților actuale de la București să îi interzică lui Georgescu” să participe la scrutinul din luna mai. „Ea a avertizat că dacă acest reprezentant al «forțelor non-sistem» își continuă campania electorală, Uniunea Europeană va restricționa accesul României la fondurile sale”, arăta comunicatul SVR.
Astfel, „după un atac asupra lui Georgescu, este foarte probabil ca mainstream-ul liberal european să facă noi încercări de a înăbuși disidența în UE. Principala lor țintă va fi Ungaria, ca «bastion al conservatorismului european», iar un bun pretext vor fi viitoarele alegeri parlamentare din această țară de anul viitor”, conform SVR.
Editor : Ș.R.
