Țările din flancul estic al NATO instalează un sistem de apărare împotriva dronelor rusești, a cărui eficacitate a fost dovedită în timpul utilizării sale în Ucraina. Scopul este de a consolida atât de mult granița cu Rusia, de la Norvegia în nord până la Turcia în sud, încât Moscova să nici nu se gândească să o treacă, au declarat oficialii militari NATO pentru agenția Associated Press.
Sistemul american Merops, format din complexe compacte care pot fi transportate într-o camionetă de dimensiuni medii, este deja instalat în Polonia și România. De asemenea, potrivit surselor AP, Danemarca intenționează să o utilizeze. Merops este capabilă să identifice dronele și să le doboare, folosind inteligența artificială pentru navigare în cazul interferențelor cu comunicațiile satelitare și electronice.
Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina a devenit un teren de testare pentru drone, unde sunt testate în mod constant noi tehnologii militare. Sistemul Merops a fost ales deoarece a fost utilizat cu succes în Ucraina. Dacă ceva nu funcționează acolo, atunci „probabil că nu merită achiziționat”, a declarat generalul de brigadă Thomas Lowen, adjunctul șefului de stat major al Comandamentului Terestru al NATO.
Potrivit acestuia, Merops oferă comandanților „un anumit timp pentru a evalua amenințarea și a lua o decizie – să tragă sau să nu tragă”. Poate fi utilizat pentru protejarea atât a obiectivelor critice de infrastructură, cum ar fi aeroporturile, cât și a unităților militare care se deplasează în zona de luptă.
Merops „practic trimite drone împotriva dronelor”, a explicat pentru AP colonelul Mark McLeallan, adjunctul șefului de stat major pentru operațiuni al Forțelor Terestre NATO. Este capabil atât să atace direct drona inamică, cât și să transmită informații forțelor terestre sau aeriene, pentru ca acestea să o poată doborî, a spus el:
„Acest sistem asigură o detectare foarte precisă. Este capabil să țintească dronele și să le doboare, cu costuri minime... Este mult mai ieftin decât să lansezi un F-35 pentru a le doborî cu rachete”.
Între timp, forțele NATO au răspuns în același mod la invazia a 19 drone din Rusia la începutul lunii septembrie. Pentru detectarea, urmărirea și distrugerea acestora au fost utilizate avioane de vânătoare, rachete, avioane de recunoaștere aeriană, radare ale complexelor Patriot și ale apărării aeriene poloneze. Trei drone au fost doborâte, iar unele au zburat peste teritoriul Poloniei mai mult de 200 km.
Câteva zile mai târziu, o altă dronă rusească a pătruns în România. Ulterior, drone neidentificate au apărut în Danemarca, Norvegia, Germania și Belgia, iar autoritățile au fost nevoite să închidă aeroporturile din Copenhaga, München, Berlin și Bruxelles. În Belgia și Danemarca, dronele au fost detectate și în apropierea bazelor militare și a unei întreprinderi secrete de apărare.
Acest lucru a determinat țările UE să înceapă discuțiile privind crearea unui „zid împotriva dronelor”. În timp ce negocierile sunt în curs, Polonia a decis să-și construiască propriul zid. „Suntem de acord cu ideea consolidării apărării spațiului aerian deasupra întregului teritoriu al Uniunii Europene și suntem gata să luăm în considerare propunerile sau soluțiile terților”, a declarat pentru Bloomberg viceministrul apărării, Cezary Tomczyk. „Dar acordăm prioritate proiectelor naționale”.
Editor : A.R.
