Țări care și-au mutat rezervele de aur. Ce se ascunde în spatele acestei decizii
Promisiunile populiste sunt atractive, sunt asul din mâneca politicienilor în perioada electorală. Doar că această carte se joacă pe bani mulți. Când dai, fără să te gândești la echilibrul economic al țării, inevitabil ajungi la fundul sacului. Și cauți cu disperare resurse din care să-ți finanțezi promisiunile. Scoți dintr-un buzunar ca să bagi în altul. Indicatorii economici se duc la vale, ești avertizat din toate direcțiile că țara alunecă spre criză, încerci să te amesteci în funcționarea instituțiilor și până la urmă ajungi la singura monedă de schimb care nu se devalorizează: aurul. Este barometrul unei țări. Când discuția ajunge la mutarea rezervelor de aur, ni se pregătește ceva. Încercăm să aflăm ce, din exemplele pe care ni le-a oferit istoria recentă.
Cum se pot risipi resursele unei țări. Cazul Venezuelei
Venezuela este țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume. Din cauza sancțiunilor SUA și a scăderii prețului, petrolul nu mai aduce suficiente venituri. Așa că regimul lui Nicolas Maduro se folosește de aur.
8 tone de aur ar fi fost scose din Banca Centrală în urmă cu câteva săptămâni.
Şi n-ar fi prima dată.
Mai mulți politicieni de opoziție susțin că aurul țării este vândut ilegal.
Turcia este principala destinație a aurului care iese din Venezuela. Guvernul de la Caracas susține că aurul este trimis în Turcia pentru rafinare. Dar nu există dovezi că aurul este returnat.
Nicolas Maduro a încercat să repatrieze și aurul din Banca Angliei, dar a fost refuzat.
Citiți și:
Aurul Venezuelei din Rusia deja ar fi fost vândut. Caracasul își va expedia aurul în Emirate
Opt tone de aur, scoase pe ascuns din banca națională a Venezuelei
Banca Angliei a refuzat cererea lui Maduro de a retrage aur în valoare de 1,2 miliarde de dolari
Venezuela, țara care a anunţat mărirea salariului minim de 34 de ori
Venezuela, țara cu o inflație de 2000%, își face monedă virtuală
Țările europene care au mutat aur
Există într-adevăr și mai multe țări europene care și-au adăpostit o parte din rezervele de aur din străinătate în cuferele de acasă. Avem cele mai recente exemple.
Ungaria este singura țară din vecinătate care și-a mutat integral rezerva de aur din străinătate în țară. Stocul de 3,1 tone a fost adus din Marea Britanie fix acum un an și multiplicat de 10 ori în decurs de câteva luni, astfel că acum Ungaria are 31,5 tone de aur. Argumentul oficialilor de la Budapesta: aurul ţinut acasă va consolida piaţa ungară.
Cea mai semnificativă mutare aparține însă Germaniei care, până acum doi ani, își ținea aproape toată rezerva de aur în străinătate, împărțită între Paris, Londra și New York. Acum are jumătate acasă, jumătate în cuferele din Statele Unite și Marea Britanie. Pentru germani, motivele au fost simple. În perioada Războiului Rece, exista pericolul permanent al unei invazii rusești, aurul nu era în siguranță acasă. Acum nu mai există acest risc. Lichidarea rezervelor de la Paris are și o explicație economică. Aurul poate fi folosit pentru tranzacții în valută, din moment ce și Franța și Germania folosesc aceeași monedă, păstrarea aurului în țara vecină nu se mai justifica.
O altă țară care până recent a avut tot aurul depozitat în afara granițelor este Austria. 80% din aceste rezerve se aflau în Marea Britanie. O comisie de experți a avertizat, însă, Banca Centrală a Austriei că o concentrare atât de mare într-o singură țară este riscantă. Așa că autoritățile de la Viena au decis să repatrieze jumătate din aur, iar pe restul să-l redistribuie între Marea Britanie și Elveția.
Un caz particular este cel al Poloniei. Anul trecut a făcut cele mai mari achiziții de aur din ultimii 35 de ani. Nouă tone în două luni. Toată rezerva, adică puţin peste 117 tone, este păstrată în Marea Britanie.
Aurul și România. Teoria conspirației
Dezbaterea despre aurul României a pornit de la o propunere legislativă a PSD care vrea repatrierea aurului stocat în Marea Britanie.
Citiți și:
Șerban Nicolae, despre repatrierea rezervei de aur: Unde vă ţineţi bijuteriile, acasă sau la vecini?
Retragerea aurului. De ce nu stau în picioare comparațiile lui Șerban Nicolae cu alte țări UE?
Ce costuri ar presupune aducerea rezervei de aur a României în țară
ANALIZĂ Business Club. Cele mai mari pericole ale proiectului privind repatrierea aurului
Discuţia despre rezervele de aur ale României a născut şi conspiraţii. Un europarlamentar ALDE a sugerat că BNR are ceva de ascuns în privinţa stocurilor externe şi i-a cerut lui Mugur Isărescu să ofere clarificări. I-a răspuns Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale. „Punerea sub semnul întrebării a rezervei de aur sau a rezervei internaționale a României nu este doar un semn de ignorare a realității, de sfidare a logicii economice și a practicilor prudențiale internaționale, ci o formă de răspândire a unor informații false!”, a spus Dan Suciu. Toate informaţiile despre rezervele internaţionale se regăsesc în rapoartele anuale ale instituţiei.
Citiți și: BNR: Scopul depozitării aurului la Londra nu e obținerea dobânzii
De ce face Rusia investiții în aur
Rusia este ţara care face cele mai mari investiţii în aur. Anul trecut a cumpărat în medie 20 de tone în fiecare lună.
Analiştii Bloomberg au o teorie: Rusia se pregăteşte de război. Nu un război convenţional cu armamentul căruia îi face reclamă de când s-a retras din Tratatul Forţelor Nucleare şi cu care ameninţă frecvent România. Vladimir Putin îşi construieşte la Moscova o fortăreaţă financiară care să apere ţara de orice efecte ale sancţiunilor pe care comunitatea occidentală vrea să i le mai servească. Dar în timp ce clădeşte această fortăreaţă pentru a se proteja de celalalte ţări, măsurile de austeritate venite la pachet, spre exemplu majorarea vârstei de pensionare, i-au redus popularitatea acasă.
Urmăriți în materialele video de mai jos o discuție pe tema repatrierii rezervelor de aur cu Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională:
(VIDEO. Partea I a discuției cu Iulian Fota)
Citiți și:
Tezaurul României la Moscova | O istorie capcană
Centenarul unui dosar: Tezaurul românesc la Moscova
(VIDEO. Partea a II-a a discuției cu Iulian Fota)
Citiți și: Cum recunoști un dictator? Cine sunt despoții de secol XXI
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
