Buzoianu acuză Apele Române: Au stat pe un munte de bani, dar nu au folosit resursele în scopul destinat
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, acuză conducerea Administraţiei Naţionale „Apele Române" (ANAR) de ineficiență, după ce obiectivele de infrastructură care trebuiau realizate cu bani europeni nu s-au mai făcut.
În consecință, statul român riscă să piardă cei 350 de milioane de euro alocați prin PNRR pentru construcţie de diguri, baraje şi poldere.
„Apele Române aveau la dispoziție peste 350 de milioane de euro pentru construcția de diguri, baraje, poldere. Un singur polder este acum în etape finale, din 13.
Iniţial, în plan erau trecuţi 510 kilometri de diguri. A fost scăzută ţinta la 400 de kilometri, dar s-au făcut zero.
Comisia Europeană cu siguranţă nu va accepta să ne mai lase aceşti bani în program. Aceştia sunt bani irosiţi, iar România mai pierde o şansă istorică, pentru că promisiunile făcute de decidenți nu s-au materializat. Am fi avut posibilitatea să intervenim, să salvăm aceşti bani, acum un an ", a declarat ministrul Mediului la Digi 24.
Deși ANAR nu a gestionat eficient proiectele aflate în portofoliu, instituția plăteşte pentru sediul din Bucureşti o chirie lunară de 54.000 de euro. Totodată, conducerea companiei de stat a decis achiziționarea unui sediu de 6.000 de metri pătraţi, pentru 270 de angajaţi, la o valoare estimată de 75 de milioane de lei.
„Am avut o discuţie în care reprezentanţii Apele Române mi-au spus că aveau buget alocat pentru anul anterior 75 de milioane de lei, ca să cumpere un spaţiu. Şi atunci reacţia mea a fost un pic indignată. Le-am explicat că într-un an în care ei nu au atras niciun euro din fonduri europene din PNRR - au pierdut toţi banii pentru diguri, baraje - să primească 75 de milioane de lei... nu cred că este chiar un semnal bun”, avertizează Buzoianu.
Corpul de Control verifică activitatea ANAR
Ministrul a mai afirmat că a trimis de săptămâna trecută Corpul de Control la Apele Române. Sunt verificate schema de personal, motivele pentru care nu au fost atrase fonduri europene, dar şi modalitatea de efectuare a controalelor în teren.
„La Apele Române, fondurile europene nu au reuşit să fie atrase, ceea ce înseamnă că, zilele acestea, când ne uităm la comunităţile afectate de inundaţii, trebuie să ne punem cu toţii întrebarea de ce nu am reuşit să prioritizăm şi să implementăm proiecte cu o instituţie care are peste 8.000 de angajaţi, cu o instituţie care a stat pe un munte de bani.
Este o întrebare legitimă pentru toată lumea care îşi vede casa dărâmată, la propriu, de inundaţii", conchide ministrul Mediului.
