HoReCa are cu 25.000 de angajați mai puțin față de 2024. Patronatele cer un plan de redresare până în 2029
Industria ospitalității are în prezent cu aproximativ 25.000 de angajați mai puțin față de anul 2024, potrivit unui studiu prezentat recent de Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). Aceștia estimează că reducerea numărului de locuri de muncă ar însemna pentru bugetul de stat venituri salariale mai mici cu aproximativ 7,5 milioane de euro pe lună, respectiv circa 90 de milioane de euro anual.
Una dintre măsurile propuse de FPIOR este reducerea TVA pentru sectorul HoReCa de la 11% la 9% și menținerea acestei cote pentru cel puțin trei ani.
Federația propune ca facilitatea să fie acordată companiilor care își fiscalizează integral vânzările, mențin locurile de muncă și nu au datorii restante sau respectă un grafic de eșalonare.
În scenariul moderat prezentat de patronate, reducerea TVA ar putea proteja sau crea între 3.000 și 8.000 de locuri de muncă.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Guvernul adoptă noi măsuri pentru asigurarea funcționării atomocentralei Cernavodă. Ce a stabilit Executivul
„Ne dorim o revenire la cel puțin 9%. Dacă nu ne gândim la Germania, care are 7%, măcar să revenim noi la 9%. Este mai important să încasezi taxe de la firme care există decât să le omori şi, după aceea, să nu mai ai de la cine încasa”, a declarat Călin Cozma.
O altă propunere vizează reducerea contribuțiilor sociale pentru primii 4.000-5.000 de lei din salariul brut al angajaților din sectorul ospitalității.
Potrivit simulării FPIOR, măsura ar putea susține aproximativ 10.000 de locuri de muncă. Federația estimează că, la nivelul acestor locuri de muncă, ar putea fi generate venituri fiscale directe de aproximativ 36 de milioane de euro pe an, folosind ipoteza unor taxe și contribuții de circa 300 de euro lunar pentru fiecare angajat.
Corina Macri, reprezentanta organizației patronale din Timișoara, a susținut că majorarea fiscalității nu a dus la creșteri proporționale ale încasărilor bugetare, pe fondul reducerii consumului și al activității companiilor.
„În loc să prestezi un serviciu cu trei oameni, ajungi să îl prestezi cu unul singur, în detrimentul calității. Taxele care ar fi trebuit să ajungă la stat nu au crescut, pentru că s-a contractat consumul și avem încasări mai mici”, a declarat aceasta.
Vouchere de vacanță de până la 2.000 de lei
FPIOR propune și relansarea programului de vouchere de vacanță, la o valoare anuală cuprinsă între 1.600 și 2.000 de lei.
Propunerea prevede utilizarea voucherelor exclusiv pentru servicii turistice în România și acordarea unei bonificații de 20% pentru utilizarea lor în extrasezon, în perioada octombrie-mai.
Potrivit scenariului moderat al federației, acordarea unui miliard de lei sub formă de vouchere ar putea genera un consum total de aproximativ 1,4 miliarde de lei.
O altă măsură propusă este lansarea unui program denumit „IMM Invest Ospitalitate”, destinat finanțării capitalului de lucru, refinanțării datoriilor, modernizării și digitalizării companiilor din sector.
FPIOR propune garanții de stat de 80%-90%, dobândă subvenționată în primele 12 luni și perioade de rambursare de până la trei ani pentru capitalul de lucru și între șapte și zece ani pentru investiții.
În scenariul moderat prezentat de patronate, programul ar putea mobiliza aproximativ 500 de milioane de euro și ar putea susține între 5.000 și 15.000 de locuri de muncă, direct și indirect, în funcție de valoarea finanțărilor.
Eșalonarea datoriilor fiscale pe trei ani
Federația propune și posibilitatea eșalonării pe 36 de luni a datoriilor fiscale pentru companiile considerate viabile.
În simularea FPIOR, mecanismul ar putea fi utilizat de aproximativ 2.000 de companii, cu datorii medii de 500.000 de lei. Valoarea totală a creanțelor fiscale vizate ar ajunge astfel la aproximativ un miliard de lei.
La o medie de zece angajați pentru fiecare companie, aproximativ 20.000 de locuri de muncă ar fi asociate firmelor care ar putea utiliza mecanismul de eșalonare.
Patronatele propun facilități pentru investiții
Pachetul FPIOR include și măsuri fiscale pentru companiile care reinvestesc profitul. Federația propune amortizare accelerată sau credit fiscal pentru investiții în renovări, echipamente, digitalizare, automatizare și extindere.
În scenariul moderat, 5.000 de operatori care ar investi în medie 50.000 de euro fiecare ar putea mobiliza aproximativ 250 de milioane de euro.
Pentru eficiența energetică, patronatele propun granturi care să acopere între 30% și 40% din investițiile în panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură, izolații și echipamente eficiente.
FPIOR estimează că, în cazul unei contribuții publice de 100 de milioane de euro, valoarea totală a investițiilor ar putea ajunge la aproximativ 286 de milioane de euro, din care circa 186 de milioane de euro ar reprezenta capital privat.
Vezi și HoReCa, sub presiunea scăderii consumului. Guvernul promite soluții până la începutul anului viitor
Program pentru formarea profesională
Pachetul include și un program denumit „Angajat calificat în Ospitalitate”, prin care statul ar urma să suporte jumătate din costurile formării profesionale.
În scenariul moderat, programul ar putea permite calificarea a 20.000 de persoane, la un cost public estimat la 40 de milioane de lei.
Printre ocupațiile vizate se numără bucătarii, ospătarii, barmanii, recepționerii, cameristele și managerii de restaurante sau hoteluri.
Pentru reducerea birocrației, FPIOR propune introducerea unei „Autorizații unice HoReCa”.
Conform propunerii, firmele ar depune documentele printr-un singur portal, iar instituțiile publice ar face schimb de informații între ele.
Federația estimează că, în scenariul moderat, aproximativ 30.000 de operatori ar putea economisi împreună 1,2 milioane de ore anual, echivalentul a aproximativ 150.000 de zile de muncă.
FPIOR cere stabilitate fiscală până în 2029
Ultima măsură din pachet este un „Pact Fiscal HoReCa 2026-2029”, prin care federația propune un termen de preaviz de cel puțin șase luni pentru modificările fiscale importante și de 12 luni pentru schimbările structurale.
Călin Cozma susține că sectorul nu solicită finanțare permanentă din partea statului, ci condiții care să permită companiilor să continue să funcționeze și să investească.
„HoReCa nu cere să fie întreținută de stat. Cere reguli stabile, fiscalitate suportabilă, acces la finanțare și posibilitatea de a investi”, a afirmat președintele executiv al FPIOR.
În scenariul moderat prezentat de federație, aplicarea întregului pachet de măsuri ar putea contribui până în 2029 la protejarea sau recuperarea a aproximativ 25.000 de locuri de muncă, la mobilizarea unor investiții private de circa 750 de milioane de euro și la creșterea cu 5% a activității economice față de scenariul în care statul nu ar interveni.
FPIOR precizează că aceste cifre reprezintă simulări orientative de politică publică, nu prognoze oficiale și nici rezultate garantate. Federația arată că estimările ar trebui validate prin datele Institutului Național de Statistică, ANAF, Oficiului Național al Registrului Comerțului și Ministerului Finanțelor.
„Întrebarea corectă nu este numai cât costă intervenția, ci și cât costă lipsa de acțiune. Dacă nu se iau rapid aceste măsuri, industria va continua să meargă în jos. Suntem în comă, dar putem să ne revenim. Mai avem o șansă”, a declarat Călin Cozma.
Te-ar putea interesa și România a fost al nouălea producător de bere din UE în 2025. Asociație: Sectorul este un contributor major la economia României
