În plină criză la Azomureș, Senatul declară industria îngrășămintelor „infrastructură critică”
Senatul României a adoptat luni, 16 martie 2026, un proiect de lege prin care producția și depozitarea îngrășămintelor chimice devin infrastructură critică națională. Decizia vine într-un moment de maximă tensiune pentru Azomureș, cel mai mare producător de profil, care a demarat oficial procedurile de concediere colectivă pe fondul incertitudinii legate de preluarea sa de către statul român, prin Romgaz.
Proiectul merge acum la Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
Scopul actului normativ este reprezentat de includerea producției, transportului și depozitării îngrăşămintelor în categoria serviciilor esențiale pentru securitatea alimentară, fapt ce ar aduce beneficii pentru industrie, precum: elaborarea unor planuri naționale de protecție, prioritizarea resurselor logistice în caz de criză și posibilitatea accesării unor scheme de ajutor de stat similare altor mari consumatori industriali.
„Sectorul îngrăşămintelor reprezintă o verigă vitală în lanţul de aprovizionare agricol şi, implicit, pentru securitatea alimentară naţională. Evenimentele recente de pe piaţa europeană a gazelor naturale şi întreruperile de producţie la nivel continental au demonstrat vulnerabilitatea acestui sector strategic”, se arată în expunerea de motive.
Potrivit inițiatorilor, industria românească de îngrăşăminte chimice se confruntă cu provocări majore, „fiind dependentă de importuri şi având o producţie internă redusă, în principal din cauza costurilor ridicate la gaze naturale”.
„În România, capacităţile de producţie, transport şi depozitare a îngrăşămintelor au un rol esenţial în menţinerea stabilităţii producţiei agricole, în reducerea dependenţei de importuri şi asigurarea continuităţii aprovizionării fermierilor.
De asemenea, este necesară includerea sectorului pe o schemă de ajutor de stat, similar schemelor existente pentru alţi consumatori industriali, precum şi crearea unui mecanism de sprijin care să încurajeze fermierii să achiziţioneze îngrăşăminte produse local, odată ce producţia va fi reluată sau stabilizată. Recunoaşterea acestor activităţi drept infrastructuri critice va permite elaborarea unor planuri naţionale de protecţie şi continuitate operaţională, prioritizarea în alocarea resurselor logistice în perioade de criză, precum şi creşterea rezilienţei lanţurilor economice strategice”, mai arată sursa citată.
Votul vine în contextul în care combinatul Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective, pe fondul incertitudinii legate de preluarea platformei de către statul român, prin Romgaz.
Vezi aici PROIECTUL și EXPUNEREA DE MOTIVE
Situație critică la Azomureș
Într-un punct de vedere transmis recent DigiEconomic, sindicatul a confirmat că a început consultarea demarată de angajator, odată cu informarea oficială a unui plan de concediere colectivă.
Potrivit legislației în vigoare, este nevoie de o perioadă de consultare de 45 de zile cu sindicatul, înainte ca reducerile de personal să devină efective.
Vezi și Concedieri colective declanșate la cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România
„Sindicatul nostru va folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale și pentru a evita destrămarea treptată a unei platforme industriale strategice. Prelungirea discuțiilor pentru achiziția Azomureș, care durează deja de mai bine de un an, a dus platforma într-o poziție foarte vulnerabilă. Angajații Azomureș și cei ai companiilor contractoare, aproximativ 2.500 de salariați, își vor pierde locurile de muncă dacă autoritățile nu găsesc o soluție corectă pentru ca producția de îngrășăminte să continue în România.
Exemple din trecut arată că amânarea unei decizii poate crea efecte ireversibile, iar în cazul Azomureș poate duce la închiderea completă a companiei, cu efecte devastatoare pentru agricultura românească și pentru bugetul de stat”, a transmis sindicatul.
În acest sens, sindicatul solicită o decizie rapidă la nivel guvernamental privind viitorul companiei, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână în „proceduri fără rezultat și un cadru predictibil, care să păstreze opțiunea de repornire și să protejeze locurile de muncă”.
„Dacă în următoarele săptămâni nu există o decizie clară și un mandat clar care să permită acțiune, vom ajunge la concedieri și la pierderea oamenilor și contractorilor, fără de care fabrica nu mai poate reporni. După acest punct, repornirea devine mult mai dificilă și mai costisitoare”, avertizează reprezentanții angajaților.
Până la momentul publicării acestui material, compania nu a răspuns solicitărilor DigiEconomic pentru un punct de vedere.
Amintim că, în februarie, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu o delegație a companiei Ameropa Grains România, care deține combinatul Azomureș, în prezența conducerii Romgaz. Discuțiile au vizat analiza stadiului dialogului dintre Romgaz, deținută majoritar de statul român, și Ameropa, în contextul unei posibile tranzacții de preluare a complexului industrial.
Statul vrea să preia combinatul
În ultimul an, Azomureș a purtat discuții cu Romgaz privind o posibilă achiziție a platformei industriale.
Azomureș SA este cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România și unul dintre cei mai mari consumatori industriali de gaze naturale din țară. Compania, parte a grupului elvețian Ameropa, a anunţat pe 12 ianuarie intenţia de a plasa în şomaj tehnic aproximativ 600 de angajaţi, pe fondul incertitudinii prelungite date de aprovizionarea pe termen lung cu gaze naturale.
Compania semnala că Romgaz nu a depus până la acel moment o ofertă de preluare a combinatului.
În replică, Romgaz a transmis că a informat Azomureș în legătură cu intervalul de preț propus pentru achiziția activelor și a subliniat că o eventuală ofertă angajantă va fi formulată doar după finalizarea analizelor tehnice, financiare, juridice și de mediu (due diligence).
„Tranzacțiile complexe precum achiziția activelor Azomureș trebuie negociate și fundamentate de Romgaz conform procedurilor corporative și legislației aplicabile, înainte de supunerea unei astfel de tranzacții spre aprobarea organelor corporative competente”, transmitea compania.