Foto Supremație pe gheață: Cum arată planul propus de Donald Trump pentru Groenlanda. Controlul resurselor rămâne prioritar pentru SUA
Acordul-cadru pentru Groenlanda propus de președintele american Donald Trump în cadrul discuțiilor purtate cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, prevede divizarea teritoriului arctic, pe model britanic.
Forumul Economic Mondial de la Davos a dat concurs unei noi propuneri din partea președintelui Statelor Unite, Donald Trump, pentru Groenlanda. De la dorința de cumpărare/anexare, liderul de la Casa Albă și-a mai domolit discursul. Renunță la represaliile tarifare care vizau statele care se împotrivesc expansiunii SUA în regiunea arctică și dorește o guvernare comună în teritoriul autonom danez.
Planul prezentat este similar cu cel încheiat de Marea Britanie și Cipru în anii '60, aspect ce ar permite Statelor Unite să controleze unele părți ale insulei și să se extindă în zonele bogate în minerale. Astfel, se vor pune bazele unor perimetre suverane, care vor fi considerate teritoriu american în regiunea arctică, relatează The Telegraph.
Trump a refuzat într-o serie de interviuri să explice termenii acordului, dar a recunoscut că problema proprietății este puțin mai complexă.
„Este o înțelegere la care oamenii au fost foarte receptivi, cu adevărat fantastică pentru SUA, care obține tot ce ne-am dorit, inclusiv pe zona de securitate națională și internațională”, a declarat președintele american.
Cum arată acordul propus de SUA
Planul, convenit miercuri seară (21 ianuarie) între Donald Trump și Mark Rutte, atenuează temerile daneze privind o posibilă anexare de către Statele Unite a celei mai mari insule de pe glob.
În baza acordului-cadru, americanii obțin suveranitate în perimetrele unde sunt localizate bazele militare precum și posibilitatea de a contribui la dezvoltarea locală prin exploatarea resurselor din subsol, fără a solicita aprobarea Danemarcei.
SUA are deja permisiunea de a construi și opera baze militare în Groenlanda, având în același timp libertate de operare nerestricționată între zonele de apărare desemnate.
De ce e Groenlanda atât de valoroasă
Cu o suprafață de aproximativ 2,16 milioane de kilometri pătrați, de peste nouă ori mai mare decât România, și o populație de doar circa 56.000 de locuitori, Groenlanda a devenit una dintre cele mai valoroase piese de pe tabla geopolitică globală. Oficial, insula arctică se află sub coroana daneză, însă beneficiază de autonomie extinsă din 2009, inclusiv control asupra resurselor naturale.
Vezi și Cât costă Groenlanda: prețul la care Trump ar putea cumpăra insula
În ultimii ani, Groenlanda a intrat tot mai des în discursul politic de la Washington. În timpul celui de-al doilea mandat, Donald Trump nu a exclus public nici măcar posibilitatea preluării insulei cu forța, o declarație fără precedent între aliați ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
În pofida declarațiilor liderului american, insula dispune de:
- rezerve de petrol și gaze naturale;
- uraniu, esențial pentru energie și apărare;
- aur, diamante și rubine;
- zăcăminte importante de pământuri rare, critice pentru industria tehnologică, baterii, turbine eoliene, armament și petrochimie;
- metale strategice precum nichel, cobalt și molibden.
În prezent, peste 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, iar legislația de mediu limitează exploatarea. Acest lucru a ținut investițiile la un nivel relativ scăzut, în pofida potențialului estimat la zeci, posibil sute de miliarde de dolari pe termen lung.
Însă schimbările climatice modifică rapid ecuația economică: ghețarii se topesc, rutele maritime polare devin navigabile, iar costurile logistice scad.
Pentru comerțul global, aceste rute pot reduce timpul de transport dintre Asia, Europa și America de Nord cu până la 30-40%, comparativ cu traseele tradiționale. Nave comerciale chineze și ruse folosesc deja aceste coridoare, un fapt care îngrijorează Washingtonul, conform unei analize Il Messaggero.
