Bilanț pe muchie de cuțit: Economia dă semne de revenire chiar înainte de votul decisiv pentru Guvernul Bolojan
Ministerul Finanțelor a prezentat luni, 4 mai, un bilanț economic detaliat care indică o schimbare de tendință pentru economia românească în primul trimestru al anului 2026. Datele oficiale arată o fază de ajustare echilibrată, menită să corecteze dezechilibrele acumulate în perioada 2024-2025.
Bilanțul economic vine într-un moment de tensiune politică, cu 24 de ore înainte ca Parlamentul să decidă soarta Executivului condus de Ilie Bolojan prin votul asupra moțiunii de cenzură.
Radiografia deficitului și frâna aplicată cheltuielilor publice
Cele mai recente cifre indică o reducere semnificativă a deficitului bugetar în primele trei luni ale anului 2026. Acesta a coborât la 21 de miliarde de lei, față de cele 43,6 miliarde de lei înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.
În termeni procentuali, vorbim despre o scădere a deficitului de la 2,28% din Produsul Intern Brut (PIB) în martie 2025 la 1,03% în martie 2026. Această corecție a fost alimentată de o creștere a veniturilor totale cu 12,3%, susținută în special de încasările din TVA și impozitul pe salarii.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Livrările de petrol kazah prin Marea Neagră au fost oprite. Ce înseamnă pentru România și pentru prețul carburanților
Simultan, cheltuielile totale ale statului au înregistrat o scădere nominală de 2,8%.
Pentru prima dată în ultimii ani, se observă o corecție a cheltuielilor de personal și o plafonare a ritmului de creștere pentru cheltuielile rigide.
Ministerul Finanțelor susține că acest model marchează trecerea de la o economie bazată pe consum finanțat prin datorie către un model axat pe investiții și absorbția fondurilor europene, reducând astfel dependența de împrumuturile externe costisitoare.
Revenirea capitalului străin și temperarea dezechilibrelor externe
După doi ani de scăderi consecutive, investițiile străine directe (ISD) au înregistrat o revenire în 2025, cu o creștere de 45%, atingând pragul de 8,1 miliarde de euro.
Trendul s-a menținut solid și în primele două luni ale anului 2026, cu un avans de aproximativ 40%. Această dinamică sugerează o redobândire a încrederii investitorilor internaționali în capacitatea de stabilizare a finanțelor publice românești.
Indicatorii echilibrului extern dau, de asemenea, semne de ameliorare. Deși deficitul de cont curent a continuat să crească, ritmul de creștere a fost drastic temperat, de la un avans de 34,4% în 2024 la doar 3,4% în 2025.
În același timp, deficitul comercial de bunuri a început o ușoară corecție, scăzând cu 1,4%, semn că importurile nu mai depășesc la fel de agresiv ritmul exporturilor, ca urmare a unei politici fiscale mai prudente.
Schimbarea de paradigmă în investițiile publice
O altă evoluție se observă în structura investițiilor publice.
Deși valoarea totală a investițiilor în primul trimestru din 2026 a scăzut cu 13,5% față de anul trecut, cauza principală este reducerea la jumătate a investițiilor din surse naționale. Scăderea vine după un an 2025 atipic, marcat de plăți masive pentru arierate prin programe precum „Anghel Saligny”.
În contrast, investițiile susținute din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au crescut cu 12,7%, ajungând la 16,23 miliarde de lei.
Această reorientare indică o strategie de a menține șantierele deschise folosind bani nerambursabili sau împrumuturi ieftine de la Bruxelles, în loc să pună presiune suplimentară pe bugetul de stat.
Ministrul Alexandru Nazare a subliniat că, deși rezultatele sunt vizibile, aceste câștiguri rămân sensibile la stabilitatea politică internă.
Cifrele economice și mișcările parlamentare de marți
În timp ce Ministerul Finanțelor pune pe masă cifrele stabilizării, masa politică așteaptă dezbaterea moțiunii de cenzură programată pentru marți, 5 mai. Miza este dublă: menținerea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria și stabilitatea conducerii PNL, conform unor surse Digi24.
Opoziția, formată din PSD și AUR, mizează pe cele 254 de semnături depuse inițial, însă succesul demersului depinde de mobilizarea totală a semnatarilor.
Pentru ca moțiunea să treacă și Guvernul să fie demis, sunt necesare 233 de voturi „pentru”.
În prezent, calculele indică o situație la limită. PSD, AUR și PACE însumează împreună 231 de semnături, fiind la doar două voturi distanță de majoritatea necesară.
Totuși, incertitudinea persistă, deoarece parlamentarii POT, deși au semnat moțiunea, au condiționat votul final de primirea unor soluții concrete de la partidele inițiatoare. În acest context, tabăra PNL încearcă să convingă cel puțin 22 de semnatari ai moțiunii să se abțină sau să lipsească, asigurând astfel supraviețuirea Executivului și validarea direcției economice actuale.
