JP Morgan: România se împrumută la costuri similare unui stat fără rating investment grade. Deficitul din 2026, estimat la 6% din PIB
România, deși are în prezent un rating suveran de tip investment grade, se împrumută pe piețele internaționale la costuri comparabile cu cele ale unor state fără acest statut, a declarat luni, 2 februarie, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, în cadrul unui eveniment de specialitate.
Potrivit economistului, această situație reflectă o problemă de credibilitate fiscală. El a avertizat că o eventuală pierdere a ratingului investment grade ar determina o parte dintre investitorii instituționali să își retragă capitalul din România.
În ceea ce privește anul 2026, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc a declarat că este realist ca România să înregistreze un deficit bugetar de maximum 6% din PIB. El a amintit că în 2025 deficitul a fost mai mic decât ținta inițială, evoluție pe care nu a considerat-o o surpriză, ci rezultatul unor măsuri deja aplicate.
Economistul a subliniat însă că evoluția bugetară din 2026 va depinde de modul în care va fi construit bugetul și de menținerea disciplinei fiscale. Potrivit acestuia, orice derapaj poate afecta credibilitatea României și nivelul costurilor de împrumut.
Anul 2027, caracterizat de incertitudine
Perspectivele pentru 2027 sunt descrise drept mai complicate, în lipsa unor măsuri fiscale clar definite. Alexandru-Chidesciuc a arătat că, în prezent, există doar intenții, fără politici concrete asumate.
Prognoza unui deficit bugetar sub 5% din PIB pentru 2027 este considerată optimistă, dar nu este clar dacă poate fi atinsă. Realizarea acestei ținte depinde atât de evoluția veniturilor, cât și de controlul cheltuielilor publice.
Pe partea de venituri, economistul a atras atenția asupra dificultăților persistente ale României în îmbunătățirea colectării fiscale, o problemă nerezolvată de aproximativ 20 de ani. El a menționat însă că în prezent există un efort mai mare din partea Guvernului pentru reducerea decalajelor dintre veniturile potențiale și cele efectiv colectate.
Potrivit acestuia, creșterea acestor dezechilibre pune presiune suplimentară asupra bugetului, ceea ce ar putea accelera reformele fiscale.
Evoluția cheltuielilor publice
În ceea ce privește cheltuielile, Alexandru-Chidesciuc nu se așteaptă ca salariile și pensiile să rămână înghețate în 2027, după doi ani consecutivi de stagnare. Totuși, el estimează că majorările vor fi sub ritmul de creștere al PIB-ului nominal, ceea ce ar permite continuarea controlului bugetar.
Economistul a explicat că ajustarea fiscală din 2025 s-a bazat pe două elemente principale: limitarea strictă a cheltuielilor și majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA). În opinia sa, creșterea TVA a avut un impact semnificativ asupra veniturilor bugetare, fiind principalul factor care explică performanța peste așteptări.
În cadrul unei sesiuni de prognoză macroeconomică organizate în cadrul aceluiași eveniment, participanții au prezentat estimări privind evoluția economiei românești. Astfel, 46% dintre respondenți anticipează o creștere economică între 1% și 1,5% în 2026, iar 38% estimează o rată a inflației cuprinsă între 5% și 6% anul viitor.
