Vot crucial, miercuri, pentru acordul UE-Mercosur. Ce câștigă și ce riscă România. UPDATE: Acordul, trimis la Curtea de Justiție a UE
Parlamentul European votează miercuri, 21 ianuarie, dacă solicită un aviz din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind controversatul acord de liber schimb cu blocul sud-american Mercosur, un pas care ar putea întârzia implementarea documentului cu până la doi ani și chiar riscă să blocheze definitiv înțelegerea.
Update 14:19. Parlamentul European a votat trimiterea acordului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Știre inițială
Un grup de 144 de eurodeputați a depus o contestație juridică prin care solicită Curții să decidă dacă acordul poate fi aplicat înainte de ratificarea completă de către toate statele membre și dacă unele prevederi limitează competențele Uniunii Europene (UE) privind politicile de mediu și sănătate publică.
De obicei, CJUE are nevoie de aproximativ doi ani pentru a emite un astfel de aviz, notează Reuters. În acest timp, acordul ar putea fi aplicat provizoriu, însă o astfel de decizie ar fi politic dificilă, având în vedere opoziția tot mai vocală din partea fermierilor, inclusiv cei din România, care au protestat inclusiv marți, la Strasbourg.
Acordul, negociat timp de aproape 25 de ani, vizează relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și țările membre Mercosur, respectiv Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, și este considerat cel mai amplu tratat comercial semnat vreodată de Bruxelles.
Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, la 9 ianuarie, prin vot cu majoritate calificată textul final al acordului.
Ce prevede acordul
Executivul european estimează că acordul ar putea crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, acoperind o piață de peste 700 de milioane de consumatori.
Potrivit Comisiei Europene:
- Exporturile UE către Mercosur ar putea crește cu până la 39%, echivalentul a aproximativ 49 miliarde de euro anual;
- Mercosur va elimina taxele vamale pentru 91% dintre exporturile europene, inclusiv pentru automobile (de la 35%) pe o perioadă de 15 ani;
- UE va elimina treptat taxele pentru 92% dintre exporturile Mercosur într-un interval de până la 10 ani;
- Blocul sud-american va elimina și taxele pentru produse agricole europene, respectiv 27% pentru vinuri și 35% pentru băuturile spirtoase.
- Se acordă cote de export fără taxe pentru produse sensibile, respectiv 99.000 de tone de carne de vită și 30.000 de tone de brânzeturi europene.
- Acordul include, de asemenea, cote pentru pui, carne de porc, zahăr, etanol, orez, miere, porumb și porumb dulce din partea UE, respectiv pentru lapte praf și formule pentru sugari din partea Mercosur.
-Acordul recunoaște și aproximativ 350 de indicații geografice europene, de la „Parmigiano Reggiano” la „Roquefort”.
Vezi și ANALIZĂ Divergențe în România privind acordul UE-Mercosur: susținători vs critici
Impactul asupra României
Pentru România, acordul reprezintă o oportunitate strategică de extindere pe piețele sud-americane. Președintele Nicușor Dan afirmă că tratatul este „un pas înainte pentru comerțul românesc”, subliniind că România a obținut „concesii importante” pentru sectoarele agricole sensibile. Conform şefului statului, noul acord va genera şi creşterea exporturilor de servicii din România către Mercosur şi va spori accesul ţării noastre la materii prime critice.
„Diminuarea considerabilă a taxelor vamale la importuri oferă oportunităţi şi sectorului agroalimentar românesc. Dintre indicaţiile geografice europene care vor fi protejate pe pieţele Mercosur, 15 sunt produse agricole româneşti. (...) Prin scăderea taxelor vamale, România va câştiga noi pieţe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată. Acest acord negociat de UE este o oportunitate pentru România”, a precizat preşedintele Dan.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a adăugat că acordul elimină aproape complet tarifele pentru produsele românești, un semnal pozitiv întrucât, în 2023, firmele românești au plătit peste 47 de milioane de euro taxe vamale pentru exporturile de produse industriale către Mercosur.
Mai mult, economistul Adrian Negrescu consideră că acordul poate extinde semnificativ prezența României pe o piață de peste 270 de milioane de consumatori:
„Deși este un subiect intens dezbătut, în special din cauza temerilor fermierilor, acordul ne oferă câteva avantaje strategice și economice extrem de clare. În primul rând, firmele românești vor putea să își extindă prezența pe o piață de peste 270 de milioane de consumatori. Marele avantaj îl reprezintă eliminarea taxelor vamale (care în prezent ajung și la 35%), fapt care ar putea extinde semnificativ exporturile firmelor românești către America de Sud, estimate în prezent la peste 230 milioane de euro.
În prezent, avem peste 250 de companii românești care își exportă produsele în țările Mercosur, dintre care mai mult de jumătate sunt IMM-uri care angajează, în total, peste 12.000 de angajați”, susține economistul.
Negrescu exemplifică o serie de beneficii care decurg din ratificarea acordului: „Ce aduce, în esență, acordul Mercosur - proceduri vamale mai rapide și recunoașterea standardelor tehnice, suport logistic pentru exporturi (platforme dedicate pentru a ajuta firmele mici să înțeleagă regulile de piață din America de Sud) și, extrem de important – accesul la materii prime critice.
Acordul oferă României și UE acces la o sursă alternativă de materii prime esențiale pe care, în general, le aduceam din China. Mai e un aspect important. Acordul oferă protecție pentru produsele înregistrate în UE și care vor fi protejate împotriva imitațiilor în toată America de Sud – de la produse alimentare la băuturi și alte tipuri de mărfuri recunoscute la nivel european ca marcă înregistrată”, arată economistul.
Critici: fermierii români și francezi se tem de „invazia produselor ieftine”
Pe de altă parte, organizațiile agricole europene avertizează că acordul ar putea destabiliza piața agricolă a UE. Fermierii români, reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), i-au cerut premierului Ilie Bolojan să se opună ratificării.
Fermierii români mai susțin că acordul UE-Mercosur riscă să impună sarcini suplimentare și disproporționate celor care asigură securitatea alimentară a României și Europei și consideră că Regulamentul de salvgardare propus de Comisia Europeană nu oferă asigurările de care are nevoie comunitatea agricolă din UE. Aproximativ 200 de fermieri români au participat marţi, 20 ianuarie, la Strasbourg, la protestele împotriva Acordului Mercosur, alături de mii de agricultori din alte state membre.
Franța, cel mai mare producător de carne de vită din UE, a refuzat să susțină acordul, cerând garanții suplimentare pentru protejarea fermierilor europeni. Inițial, și Italia, Ungaria și Polonia s-au opus, însă Roma și-a schimbat ulterior poziția, permițând avansarea procesului.Știre
