„Nu s-a pus nicio secundă problema să nu putem acoperi consumul de energie electrică și de gaze al României, din producție proprie și din eventuale importuri”.
Câteva răspunsuri pe înțelesul tuturor despre energia României
1. România este în risc de black-out sau pene de curent generalizate?
Nici vorbă. Cei care spun asta sunt iresponsabili, generează panică inutilă și îi ajută pe extremiști. Și nu înțeleg lucrurile de bază. Ca în fiecare an, am pregătit sezonul rece împreună cu Dispecerul Energetic Național (DEN), pe scenarii și cu toate măsurile necesare. Nu s-a pus nicio secundă problema să nu putem acoperi consumul de energie electrică și de gaze al României, din producție proprie și din eventuale importuri, nici să depășim capacitatea tehnică de import a interconexiunilor (minim 3500MW și posibil peste 4000MW, în funcție de context).
2. Apelează România la importuri de energie electrică?
Da, la nevoie. Sunt trei motive pentru care țara noastră importă energie electrică:
(A) Pentru a ne acoperi necesarul de consum intern, în vederea echilibrării rețelei, mai ales în perioadele în care producția internă nu este suficientă — și nu este, atunci când consumul este mare (dimineața și seara, mai ales în zilele înnorate), anul este secetos, vântul nu bate etc. În 2023, am fost net exportatori după mulți ani, pentru că ne-a ajutat producția hidro, dar nu numai. Acum apelăm la importuri, în limitele posibile, pentru că suntem prudenți cu rezerva din lacurile de acumulare și cu stocurile de cărbune. Altfel spus, vrem să fim pregătiți pentru orice scenariu în lunile următoare (pot fi secetoase, fără mult vânt sau soare), și atunci preferăm să avem rezerve cât mai mari.
(B) Pentru că nu avem suficientă capacitate de producție de energie electrică. Este știut că în ultimele trei decenii România a investit foarte puțin în noi capacități de producție. Mai mult, a închis o parte dintre unitățile de producție în bandă (bazate pe cărbune și gaz), iar noile proiecte cer timp. În ultimul an și jumătate, am atras finanțări record pentru noi capacități de producție, pentru modernizarea și extinderea rețelelor de transport, pentru stocare și multe altele. Detalii mai jos, la punctul 4.
(C) Putem importa și din motive comerciale, atunci când este mai ieftin să importăm decât să pornim capacități de producție internă. Este cazul mai ales la gaz: uneori, costă mai puțin să importăm cantități mici de gaz, decât să extragem din depozite. Putem importa și pentru transfer, în anumite condiții: fiind conectată la rețeaua europeană de energie (ENTSO-E), România poate importa energie dintr-o țară și o poate reexporta către alte state, prin mecanismul de cuplare a pieței de energie europene.
3. Cum stăm cu rezervele de cărbune, gaz și apă?
Prioritatea noastră numărul 1 este securitatea energetică. Analizăm 24/24 datele de consum și producție, precum și rezervele energetice. Astăzi avem un grad de umplere al lacurilor de aproape 60%, stocurile de cărbune sunt la peste 400 mii tone, cu perspective de creștere din ianuarie, iar stocurile de gaze în depozite sunt la aproape 80% din capacitate. Sunt niveluri rezonabile pentru această perioadă a anului.
Repet pentru cine poate și vrea să înțeleagă: ar fi simplu și am putea să turbinăm toată apa din lacuri, să extragem într-un ritm accelerat gazele din depozite și să pornim la capacitate maximă toate termocentralele. Pentru 25-30 de zile nu am avea nicio problemă, importuri zero. Ba chiar e posibil să meargă și la export această producție adițională, pentru că suntem într-o piață cuplată. Ne vom simți mai bine, o perioadă, și apoi ce vom face? Este asta o soluție? Cu siguranță nu! Dincolo de faptul că ar fi total iresponsabil pentru noi, nici economic nu înseamnă că am avea beneficii, pentru că energia de import poate fi mai ieftină decât energia produsă în grupurile ineficiente (de ex., cele pe bază de cărbune).
4. Ce am făcut în mandatul meu pentru a îmbunătăți situația de fapt? Și ce urmează?
Nu știu alții cum sunt, dar eu mi-am publicat o dată la trei luni raportul de activitate. Îl găsiți în primul comentariu. Aveți peste 100 de pagini cu realizări concrete, nu cu povești. Merită menționat câteva dintre lucrurile care vor ajuta România să-și crească producția de energie electrică. Anul acesta am reușit să finalizăm retehnologizarea grupului 5 Rovinari – grup de 330MW pe lignit la CE Oltenia (după aproape zece ani) și retehnologizarea unui grup de la Bicaz, blocată de ani de zile (53MW), să atribuim contractul de retehnologizare a hidrocentralei Vidraru (după șase încercări eșuate) și să semnăm proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Avem și două premiere în ultimii ani: 63MW noi-nouți în capacități de stocare a energiei și 30MW în parcul eolian al Romcim, la Medgidia, finanțat din PNRR. Urmează și semnarea retehnologizării unității 1, pentru încă 30 de ani de exploatare, dar despre asta vă spun mai multe săptămâna viitoare.
Per total, în ultimul an și jumătate, am atras peste 14 miliarde de euro pentru investiții în sectorul energetic, mai mult decât în 30 de ani. Mai exact: 10.000MW solar și eolian, 3500MW grupuri pe gaz, 2000MWh stocare în baterii, 2200MW nuclear. Anul acesta, puterea instalată a noilor capacități conectate la sistemul energetic național va depăși pentru prima dată după mulți ani 1000MW, față de aproximativ 600MW în 2023 și doar 60MW în 2022. Nu mai zic de anii anteriori — aproape nimic. Este cert că în viitorul apropiat, inclusiv anul viitor (când vom avea la Iernut 430MW și, sper, la Mintia, circa 1000MW), vom fi într-o situație mai bună, iar în 3-5 ani ne vom dubla puterea totală instalată din sistem, culminând în 2030-2032 cu finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a SMR-urilor și a primelor centrale eoliene din Marea Neagră.
Știu, și eu sunt nerăbdător. Aș fi vrut să avem o baghetă magică și să apară peste noapte noi hidrocentrale, termocentrale, reactoare nucleare, Tarnița-Lăpuștești etc. Am conștiința împăcată că în aceste 18 luni am făcut eforturi supraomenești, alături de toată echipa de la ministerul energiei. Și chiar vă rog să vă luați câteva minute și să parcurgeți raportul nostru de activitate.
Închei cu un apel la responsabilitate. E timpul ca toți cei care vor binele acestei țări să spună adevărul. E tentant să dezbatem despre lucruri complexe, care necesită timp și expertiză pentru a le înțelege în profunzime. Mai nou, toată lumea se pricepe la fotbal, politică și…energie.
Dar corect este să prezentăm cifrele și să-i ascultăm pe experți. Și apropo de cifre, recent am reușit, după 17 ani, să adoptăm în guvern o nouă strategie energetică națională, care ne spune clar unde trebuie să ajungem și care sunt pașii. Trebuie doar să ne ținem de treabă. Înainte, împreună.
