REPowerEU, planul UE pentru independenţa energetică faţă de Rusia, îşi pierde din avânt, într-un context marcat de noi ameninţări privind securitatea energetică a Europei, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, arată un raport publicat miercuri de Curtea de Conturi Europeană.
Lansat pentru a elimina treptat importurile de combustibili fosili din Rusia şi pentru a accelera tranziţia către surse de energie curată, planul REPowerEU are dificultăţi în a produce rezultatele aşteptate. Până acum, influenţa sa asupra politicilor naţionale a fost limitată, cele 27 de state membre angajând investiţii care nu reprezintă nici măcar 20% din cei 300 de miliarde de euro suplimentari necesari pentru atingerea obiectivelor stabilite. În aceste condiţii, auditorii avertizează că planul nu îşi va putea atinge obiectivele ambiţioase fără un nou impuls substanţial, se menţionează într-un comunicat al ECA.
„La patru ani de la lansare, planul REPowerEU bate pasul pe loc, deşi au fost puse la dispoziţie câteva sute de miliarde de euro. Trebuie să tragem învăţămintele corecte acum, având în vedere noile tensiuni geopolitice şi impactul acestora asupra pieţelor energiei. Aceste evoluţii demonstrează cât de important este să accelerăm diversificarea şi să evităm reapariţia unei dependenţe excesive de un singur furnizor. De aceea, solicităm o mobilizare coordonată pentru a da un nou impuls planului”, a declarat Mihails Kozlovs, membrul ECA responsabil de acest raport.
Auditorii consideră că REPowerEU nu a prins rădăcini în politicile naţionale în măsura anticipată. Planurile naţionale din domeniul energiei şi climei ar fi trebuit să transforme obiectivele REPowerEU în acţiuni concrete la nivel naţional. În realitate, majoritatea nu conţin acţiuni sau ţinte specifice care să contribuie la realizarea ambiţiilor planului. O altă problemă este că ţările UE au angajat doar 54,3 miliarde de euro din cele 300 de miliarde puse la dispoziţie în cadrul MRR pentru REPowerEU. Pentru auditori, diferenţa este atât de mare încât ridică două posibilităţi: fie necesarul de investiţii a fost apreciat în mod eronat şi mult supraevaluat, fie nu există capacitatea de a transpune obiectivele în măsuri concrete. Concluzia este limpede: planul REPowerEU nu reuşeşte să îndeplinească unele dintre obiectivele sale esenţiale, avertizează auditorii.
Potrivit acestora, REPowerEU a reuşit în mod clar să dea un impuls unor proiecte importante din statele membre, însă contribuţia sa la accelerarea tranziţiei către energia curată prin dezvoltarea capacităţilor regenerabile rămâne modestă. Pe baza ţintelor incluse în capitolele dedicate din MRR, auditorii au constatat că sporul de capacitate din surse regenerabile obţinut până în prezent este marginal şi foarte departe de ţinta de 103 GW. Aceeaşi observaţie se aplică interconectivităţii reţelei. Pentru acest obiectiv, auditorii UE au identificat doar trei măsuri REPowerEU, în două state membre. În plus, una dintre ele a fost între timp abandonată. Auditorii văd în aceasta un nou indiciu că REPowerEU nu a reuşit încă să producă efectul transformator promis la început.
Planul REPowerEU a fost prezentat în mai 2022. Principalul său obiectiv este de a elimina treptat importurile de combustibili fosili din Rusia printr-un set de acţiuni şi obiective. Printre acestea se numără diversificarea aprovizionării cu combustibili fosili, creşterea capacităţii de producţie a surselor regenerabile de energie şi consolidarea interconectivităţii energetice transfrontaliere. Comisia Europeană a estimat că, până în 2030, vor fi necesare investiţii suplimentare în valoare de aproximativ 300 de miliarde de euro. Ea a pus la dispoziţie această sumă din pachetul financiar european de redresare post-pandemie (MRR). Statele membre au avut posibilitatea de a include capitole dedicate REPowerEU în planurile lor de redresare pentru a contribui la atingerea obiectivelor planului. Totuşi, auditorii consideră că actualul cadru de guvernanţă nu oferă instrumente eficace pentru a ghida implementarea planului şi pentru a urmări cu fiabilitate rezultatele acestuia.
În cadrul auditului, ECA a verificat un eşantion de 27 de măsuri finanţate prin MRR (6 reforme şi 21 de investiţii) incluse în capitolele REPowerEU ale cinci state membre: Belgia, Italia, Lituania, Polonia şi România.
În cazul României, o măsură finanţată prin MRR din capitolul REPowerEU al României urmărea crearea de noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Deşi măsura permitea atât instalaţii fotovoltaice, cât şi instalaţii eoliene, marea majoritate a proiectelor finalizate cu succes sau în curs de desfăşurare erau proiecte de energie solară,
reprezentând 90% din capacitatea instalată (în MW).
Potrivit auditorilor, până în iunie 2025 nu fusese finalizat niciun proiect eolian; patru erau însă în curs, reprezentând doar 10% din capacitatea instalată teoretică prevăzută de măsură.
Aceste proiecte eoliene s-au confruntat cu întârzieri importante din cauza constrângerilor la nivelul lanţului de aprovizionare şi a complexităţii cerinţelor de instalare şi a proceselor de autorizare. Trei dintre aceste proiecte sunt clasificate în prezent ca prezentând un risc ridicat de nefinalizare. Cel mai ambiţios proiect eolian din cadrul acestei măsuri - cu o capacitate instalată planificată de 140 MW - nu a fost inclus printre cele patru proiecte în curs menţionate, deoarece fusese deja anulat la momentul auditului ECA.
Editor : A.P.
