Combaterea pestei porcine: Vânătoarea mistreţilor din Deltă, amânată din cauza birocrației

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) aşteaptă autorizaţia de mediu de la Ministerul Apelor şi Pădurilor pentru a extrage efectivele de mistreţi şi şacali din rezervaţie, conform strategiei autorităţilor naţionale de combatere a pestei porcine africane (PPA).

Demersurile pentru începerea acţiunilor de extracţie a mistreţilor din Deltă au început în luna august, însă nu a putut fi puse în practică din cauza unor probleme de ordin birocratic, lipsa unui ofertant la licitaţia organizată pentru efectuarea serviciului de recoltare şi existenţa unor neclarităţi în legislaţia în vigoare care nu permite derularea acţiunilor de vânătoare în rezervaţie.

„Suntem la ultima autorizaţie, cea de mediu, pe care deocamdată nu ne-am lămurit cine o dă, Ministerul Mediului sau Ministerul Apelor şi Pădurilor. Ministerul Mediului ne-a explicat cu argument că nu dau o asemenea autorizaţie, fiindcă este vorba de vânătoare, iar acum aşteptăm un răspuns de la Ministerul Apelor şi Pădurilor”, a declarat pentru AGERPRES guvernatorul rezervaţiei, Mălin Muşetescu.

Întârzierea începerii acţiunilor de extracţie a mistreţilor şi şacalilor din Delta Dunării a fost însă apreciată de reprezentanţii Comisiei Europene care săptămâna trecută au fost într-o misiune de audit în judeţul Tulcea.

„Începerea vânătorii mai devreme de trei-patru luni ar fi fost considerată de Comisia Europeană o greşeală mult mai mare decât acuzele noastre interne că rezervaţia nu a păzit mistreţii sau că nu a vânat mistreţii de acum 10 ani, lucru care este o prostie. (...) Dacă suntem oameni conştienţi şi nu mai umblăm cu carcase de porci din focar să-i comercializăm sau să-i dăm pe la rude, o să vedem că tot apare pesta porcină africană şi dăm vina pe mistreţ. Dar când mor toţi mistreţii, ne întrebăm cum mai circulă virusul. Prin ceilalţi mii de vectori pe care nu-i putem controla. Degeaba vom omorî toţi urşii, lupii, şacalii, vulturii şi tot ce mai mănâncă leşuri. Nu poţi otrăvi nu doar Delta Dunării, dar tot judeţul Tulcea, ca să fim siguri că nu mai există niciun vector. Deci, nu există izolare perfectă. Din ce înţeleg, vântul este un vector, pentru că poate duce praf în care există virus, iar acest virus rezistă o lună de zile în condiţii de uscăciune extremă”, a mai spus guvernatorul Muşetescu.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea la începutul lunii iunie a acestui an, în localităţile situate pe braţul Chilia al Dunării, care constituie frontieră între România şi Ucraina. Virusul a fost confirmat în peste 500 de gospodării din circa 75 de localităţi, iar pentru eliminarea pericolului răspândirii acestuia medicii veterinari au decis sacrificarea preventivă a suinelor din circa 50 de localităţi, astfel că circa 50% din suinele aflate anul trecut în gospodăriile populaţiei au fost ucise anul acesta.

În ultimele săptămâni, Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nu a mai înregistrat focare de PPA.

Populaţia şi societăţile comerciale afectate de virus au primit despăgubiri în valoare totală de peste 46 de milioane de lei, potrivit autorităţilor tulcene.

Sursa: Agerpres