De ce Guvernul continuă se crească salariul minim brut. Cum sunt păcăliți românii cu veniturile mai mari
Salariul minim brut din România e unul dintre cele mai mari din regiune, iar taxarea este una pe măsură. România depăşeşte cu mult media Europei Centrale şi de Est atât în privinţa salariului minim, cât şi în privinţa a ceea ce încasează statul de pe urma contribuţiilor aferente acestui venit. Statul bagă adânc mâna în buzunarul cetăţeanului român plătit cu salariu minim. Şi atunci devine de înţeles de ce Guvernul îl tot creşte, aproape în fiecare an. Ba chiar de două ori pe an, cum face acum. Productivitatea nu a crescut, nu se impun astfel de majorări. Dar e goana după bani la bugetul public. Iar aceşti bani se adună pe cârca firmelor mici - cele care îşi plătesc angajaţii cu salariul minim pe economie.
Ca urmare a transferului contribuţiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat şi a majorărilor salariului minim brut, România a depăşit cu mult media din regiune.
De la 1 decembrie, salariul minim brut creşte de la 1.900 de lei la 2.080 de lei. Înseamnă aproximativ 446 de euro, mult peste media regiunii Europei Centrale şi de Est - de 421 de euro.
Salariul minim brut variază între 500 de euro în Estonia și 261 de euro în Bulgaria. Guvernul de la Bucureşti a decis deja a treia majorare a salariului minim în nici doi ani, una care vine fix pe finalul anului, dând peste cap planurile de afaceri ale companiilor.
Se pune, de fapt, presiune mare pe firmele mici şi mijlocii. Vor fi confruntate cu costuri mai mari, iar patronii care nu au bani de scos din buzunar se vor vedea nevoiţi să concedieze din personal. Sau să-i plătească la negru.
Creşterea salariului minim fără ca economia să o ceară, adică fără să existe creşteri de productivitate, frânează dezvoltarea companiilor cu bugete mici şi le condamnă, în multe cazuri, la faliment.
Dar statul urmăreşte, de fapt, să adune mai mulţi bani la buget.
Potrivit unei analize Deloitte, România are cea mai ridicată rată efectivă de taxare, în raport cu ţări precum Bulgaria, Serbia, Croația, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania și Letonia.
Din brutul salariului minim, statul încasează aproape 42%, în condiţiile în care media regiunii e de doar 21%. Dublu, aşadar. Asta înseamnă că salariatul primeşte procentual mai puţin din rezultatul muncii sale decât în alte state din regiune. Rămâne cu mai puţini bani în mână.
Pe hârtie, un salariat român plătit cu salariul minim pe economie încasează mai mult cu 50% decât colegul său din Bulgaria, dar după plata contribuţiilor, acest avans se reduce la mai puţin de jumătate.
În teorie, dacă statul încasează mai mulţi bani de pe urma taxării muncii, acest lucru ar trebuie să se reflecte într-o calitate a vieţii mai crescută, adică servicii publice de educaţie, sănătate şi infrastructură la standarde ridicate. Numai că în România nu este deloc aşa, iar cheltuielile publice sunt ineficiente.
Indicele de Progres Social, cel care măsoară bunăstarea cetăţenilor, plasa România pe locul 44 din 146 de ţări analizate, în urma tuturor celorlalte state membre.
Pe de altă parte, angajatorii români sunt taxaţi cu doar 2,25%, media din regiune fiind de 23 de procente. Dar asta se întâmplă doar după intrarea în vigoare a aşa numite Revoluţii Fiscale, de la începutul anului, când contribuţiile au fost mutate la angajaţi. Pentru că, într-un final, salariaţii sunt plătiţi de companie, deci tot angajatorii se confruntă cu costuri mai mari pentur că în România referinţa este netul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
