Slovacia se opune „oricăror cote obligatorii ale UE de relocare” a migranţilor sau amenzilor pentru neaplicarea acestor cote, a declarat miercuri, la Budapesta, ministrul de externe slovac Juraj Blanar, referindu-se la acordul privind pactul european pentru migraţie şi azil convenit de Consiliul UE şi Parlamentul European, relatează agenţiile EFE şi MTI, potrivit Agerpres.
„Ne opunem categoric ca Uniunea Europeană să interfereze în afacerile suverane ale Slovaciei. Aceasta nu este o chestiune în care UE să aibă competenţă. Nu suntem de acord cu asta”, a precizat ministrul slovac, care efectuează o vizită oficială în Ungaria.
Slovacia va reveni la solidaritatea flexibilă pe care a manifestat-o anterior, de pildă contribuind la protejarea frontierei sudice a Ungariei prin trimiterea de ofiţeri de poliţie acolo, a adăugat ministrul Juraj Blanar, vorbind la o conferinţă de presă comună cu omologul său ungar Peter Szijjarto.
Acesta din urmă a spus că „Bruxellesul poate fi sigur” că Ungaria şi Slovacia resping cotele obligatorii de refugiaţi. Szijjarto a cerut „elitei de la Bruxelles să stea departe de acest subiect” şi să nu mai încerce să impună măsuri asupra migraţiei pe care Ungaria le respinge.
„Respingem acest pact asupra migraţiei cât mai hotărât posibil. Nimeni în afară de noi nu poate decide cine intră în Ungaria” sau împreună cu cine trebuie să trăiască cetăţenii acestei ţări, a indicat ministrul ungar de externe.
Mai mult, a continuat el, Ungaria respinge „în modul cel mai hotărât„ aplicarea de amenzi statelor UE care refuză să preia migranţi conform noului mecanism de redistribuire inclus în pactul convenit acum.
Atât Szijjarto cât şi Blanar au criticat de asemenea modul în care a fost adoptat acest pact, folosindu-se majoritatea calificată în Consiliul UE, în locul adoptării prin consens.
Această reformă a politicii europene de azil prevede în special un control consolidat asupra intrării migranţilor în UE şi crearea de centre în apropierea frontierelor externe ale blocului comunitar pentru a înlesni repatrierea celor fără drept de azil, dar şi un sistem de solidaritate obligatorie care va consta în redistribuirea migranţilor către ţările membre ale UE unde sosesc mai puţini solicitanţi de azil, iar cele care refuză vor trebui să plătească contribuţii financiare pentru fiecare migrant respins.
Comisia Europeană consideră că acest acord este „o victorie” nu doar pentru UE, ci şi „pentru migranţi”. „Este un mare succes pentru Europa. În sfârşit, după atâţia ani, am reuşit să convenim o politică pentru migraţie şi azil comună şi integrală şi, cel mai important, nu este o victorie doar pentru UE şi Europa. Este o victorie pentru migranţi”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.
La rândul ei, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metzola, a descris drept un succes politic al acestei instituţii pactul pentru migraţie şi azil convenit cu Consiliul UE (statele membre), deşi a apreciat că acordul „nu este perfect”, însă „ar putea fi acordul legislativ cel mai important” din mandatul actualului legislativ comnintar care se încheie anul viitor.
Editor : C.L.B.
