Europenii își doresc în majoritate o UE puternică, unită și independentă, dar se îndoiesc că acest obiectiv poate fi atins, arată un nou studiu. Criza de încredere care se resimte la nivelul continentului creează un teren fertil pentru discursurile extremei drepte despre declin, relatează The Guardian.
Cercetarea, bazată pe 5.800 de interviuri realizate în Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit, precum și pe o analiză a modului în care Europa este prezentată în discursul politic și în mass-media din 15 țări, conturează imaginea unui public cu aspirații mari, dar dezamăgit.
Studiul arată că 68% dintre respondenți au vorbit despre Europa în termenii unei „deteriorări generale sau ai pierderii normalității”, în timp ce doar 12% consideră momentul actual drept unul de „trezire și renaștere europeană”.
Mulți dintre cei intervievați recunosc provocările majore cu care se confruntă Europa, printre care războiul (43%), presiunile economice (33%) și nevoia unei autonomii internaționale mai mari (29%). Însă 74% consideră că Europa nu gestionează bine aceste probleme, iar 56% cred că viitorul său este „în pericol”.
Europenii vor mai multă unitate politică
Problema nu pare să fie lipsa de ambiție. O majoritate covârșitoare, 73% dintre respondenți, își dorește o Europă bazată pe unitate și integrare politică (35%), pace și securitate (28%) sau prosperitate (19%). Doar 13% speră la „mai puțină Europă” sau la destrămarea Uniunii Europene.
Pentru mulți, spune autorul studiului, Paweł Zerka, cercetător senior la think tank-ul European Council on Foreign Relations (ECFR), problema „nu este că au încetat să-și dorească o Europă mai puternică, ci că nu mai cred că acest lucru poate fi realizat”.
Rezultatul, a spus Zerka, este un „decalaj de imaginație”: „Oamenii își pot imagina ce fel de Europă își doresc, dar le este greu să vadă o cale credibilă de la situația actuală către locul în care ar vrea să ajungă. Acestea sunt chestiuni de politică, nu doar de comunicare.”
Cu o săptămână înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să susțină la Bruxelles discursul anual privind „Starea Uniunii”, Zerka spune că dovezile sugerează că blocul comunitar are nevoie de „mai puține promisiuni grandioase” și de mai multe „dovezi că se îndreaptă în direcția corectă”. „Nicio regiune din lume nu este mai sigură, mai liberă și mai democratică”
Studiul citează zeci de conversații cu europeni. „Mă simt în mod regulat ușurat că trăiesc în Europa. Nu este perfectă și unele lucruri merg în direcția greșită, dar nicio regiune din lume nu este mai sigură, mai liberă și mai democratică”, a spus un respondent german.
Deși acesta a identificat criza climatică și partidele de extremă dreapta drept cele mai mari provocări ale continentului, a apreciat că problemele nu sunt abordate eficient. „Alegerile se concentrează prea mult pe prezent și prea puțin pe viitor”, a spus el.
Respondentul a afirmat că și-ar dori ca, peste 20 de ani, Europa să fie „liberă, democratică, sustenabilă, mai puțin îndatorată, din punct de vedere politic mai la stânga [și] pașnică”. Întrebat dacă crede că acest lucru se va întâmpla, răspunsul său a fost: „Nu”.
Patru categorii de alegători europeni
Studiul împarte alegătorii europeni în patru categorii. Proeuropenii convinși (19%) sunt cei care consideră actualele crize drept un catalizator pentru o Uniune mai puternică și mai integrată.
Pesimiștii (39%) cred că cele mai bune zile ale Europei au trecut. Aproape jumătate dintre respondenții din Franța, Germania și Italia, și aproape toți cei care au votat pentru partide ale dreptei radicale, precum AfD în Germania, RN în Franța, PVV în Țările de Jos și Reform UK, fac parte din categoria „Negativilor”. Dintre aceștia, 83% vorbesc despre Europa în termenii pierderii și declinului.
Deconectații (12%) sunt alegători în general apatici, pentru care integrarea europeană reprezintă un subiect îndepărtat, fără prea mare relevanță în viața de zi cu zi.
Iar nehotărâții (31%) împărtășesc valorile proeuropene, dar se îndoiesc de capacitatea continentului de a acționa decisiv, de a-și proteja cetățenii și de a-și apăra valorile.
„UE discută mult, dar nu face nimic”
Aproape o treime (32%) dintre respondenții din toate țările analizate au menționat „lentoarea Europei”. Un tânăr polonez, născut în anii 2000, a rezumat situația fără ocolișuri: „În esență, UE discută mult, dar nu face nimic”.
Incapacitatea blocului comunitar de a-și apăra poziția în fața unor actori puternici a fost o altă temă recurentă, menționată de aproape o treime (30%) dintre respondenți. Concesiile recente ale UE privind tarifele impuse de Donald Trump au fost percepute drept un simbol deosebit de umilitor al acestei slăbiciuni.
Zerka consideră că grupul „nehotărâților” este esențial pentru direcția viitoare a Europei. „Liderii tind să le predice celor proeuropenilor convinși sau să cedeze în fața pesimiștilor, a spus el, însă tocmai în rândul nehotărâților „încrederea în viitorul Europei rămâne de câștigat”.
Spre deosebire de euroscepticii declarați, alegătorii din această categorie păstrează un atașament emoțional puternic față de proiectul european, susține raportul, dar sunt îndepărtați de inerția instituțională, lentoarea birocratică și percepția unei slăbiciuni geopolitice.
Pentru a recâștiga încrederea acestor alegători, politicienii trebuie să demonstreze că acțiunea colectivă la nivel european poate rezolva probleme concrete cu care se confruntă cetățenii, de la securitatea energetică și apărare până la schimbările climatice și criza costului vieții, a concluzionat Zerka.
Editor : M.I.
